De ce Europa încă nu își poate asuma riscuri la aprovizionarea cu gaze rusești

De ce Europa încă nu își poate asuma riscuri la aprovizionarea cu gaze rusești Sursa foto: arhiva EVZ

Viitorul unui gazoduct aproape complet care promite să consolideze controlul Rusiei asupra aprovizionării cu energie a Europei a fost pus la îndoială în urma otrăvirii liderului opoziției Alexey Navalnîi.

Guvernul german nu a exclus consecințele pentru conducta Nord Stream 2 în timp ce a început să preseze Kremlinul pentru informații despre otrăvire, dar analiștii spun că o astfel de mișcare ar întâmpina multiple provocări juridice și ar amenința poziția de cea mai ieftină aprovizionare cu gaze a Europei.

Navalnîi este tratat într-un spital din Berlin după ce a fost transportat acolo din orașul siberian Omsk.

Rusia a fost anul trecut cel mai mare furnizor de gaze naturale al Uniunii Europene, reprezentând 38% din importuri, potrivit Comisiei Europene.

Ne puteți urmări și pe Google News

Restricționarea ofertei ar crește prețurile pentru consumatorii din întreaga Uniune Europeană, spun experții. Uniunea Europeană a mai fost aici si inainte. Blocul s-a angajat să-și reducă dependența de gazul rusesc după ce Moscova a anexat o parte a Ucrainei în 2014, însă importurile au crescut între 2016 și 2018 înainte de a scădea ușor anul trecut.

Germania importă încă mai mult de jumătate din gazul său natural din Rusia, care este, de asemenea, principalul furnizor de țiței și cărbune către Uniunea Europeană. Rusia are cele mai mari rezerve de gaze naturale din lume și este cel mai mare exportator de gaze naturale din lume.

Scopul principal al Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică, este de a reduce dependența de rutele de tranzit prin Ucraina, care au fost din ce în ce mai greu de negociat din cauza conflictului armat din țara respectivă.

Noua conductă baltică va avea capacitatea de a satisface aproximativ o treime din cerințele viitoare ale Uniunii Europene de import de gaze, potrivit site-ului web Nord Stream 2. Gigantul rus Gazprom, controlat de stat, este singurul acționar al proiectului. În timp ce Europa are alte câteva surse de aprovizionare cu gaze, inclusiv gaz natural lichid (GNL) din Statele Unite, „Rusia este una foarte mare și foarte competitivă, motiv pentru care oamenii o cumpără”, a declarat James Henderson, directorul program de cercetare a gazelor naturale la Oxford Institute for Energy Studies.

Europa ar putea decide să nu mai cumpere gaz din Rusia, așa cum încearcă Polonia și Lituania, dar prețurile ar crește, a adăugat Henderson. Nord Stream 2, care va fi lansat anul viitor, conform planificării, ar putea reduce costul gazelor din Europa cu aproximativ 25%, comparativ cu un scenariu în care proiectul este abandonat, potrivit unei estimări a Wood Mackenzie.

„Aceasta ar fi o veste bună pentru consumatorii europeni de gaze, evident, dar mai puțin binevenită pentru companiile care doresc să exporte GNL din SUA”, a declarat Ed Crooks, vicepreședinte al Americii Wood Mackenzie.

Interese comerciale în joc

Statele Unite au impus deja sancțiuni entităților implicate în Nord Stream 2, despre care afirmă că este în detrimentul securității energetice a Uniunii Europene.

Este îngrijorat de faptul că conducta va consolida poziția dominantă a Rusiei pe piațaeuropeană a gazului, conferindu-i o influență nejustificată în regiune și eliminând exportatorii americani de GNL.

Ucraina este, de asemenea, un aliat cheie al SUA și încasează taxele de tranzit de gaze din Rusia, ceea ce duce la îngrijorarea că conducta ar putea să destabilizeze țara și să submineze dezvoltarea pieței gazelor din Europa Centrală și de Est.

Un proiect de lege bipartisan introdus în Congresul SUA în iunie are ca scop extinderea sancțiunilor asupra companiilor implicate în proiect, care este finalizată cu aproximativ 90%.

Germania, care în mod istoric a argumentat împotriva poziției SUA, ar putea amenința sancțiunile asupra companiilor implicate în Nord Stream 2 ca un mijloc de negociere în ancheta Navalny, a spus Henderson, dar acest lucru ar avea consecințe negative pentru multe întreprinderi europene.

Printre acestea se numără două mari firme germane, compania de utilități Uniper și grupul energetic Wintershall DEA, care au finanțat conducta. Alți creditori includ compania franceză de utilități Engie, firma industrială austriacă OMV (OMVJF) și Royal Dutch Shell (RDSA).

Potrivit Asociației germane de afaceri din est, companiile europene au investit deja 5 miliarde de euro (5,9 miliarde de dolari) în proiect și ar putea apărea daune substanțiale în caz de daune dacă ar exista vreo încercare de a împiedica finalizarea acestuia.

„Interesele comerciale s-ar putea dovedi a fi mai puternice decât interesele politice pe acest front special”, a declarat Carole Nakhle, CEO al consultanței energetice londoneze Crystol Energy.

De asemenea, ar fi dificil din punct de vedere politic să se sancționeze conducta, dat fiind că susținătorii săi au investit alături de Gazprom într-un proiect anterior de conducte, Nord Stream, care este condus de fostul cancelar german Gerhard Schröder. Rusia ar fi rănită dacă Europa își va viza comerțul cu energie.

Uniunea Europeană este cea mai importantă piață a sa, iar Gazprom a acționat pentru a păstra cota de piață oferind reduceri de preț și contracte mai flexibile multor clienți, a adăugat Nakhle.

„Planurile de extindere a gazoductelor Gazprom, în special Nord Stream 2, depind de o astfel de asumare a competitivității, precum și de o dorință strategică de acces mai direct la piețele europene de bază”, a spus ea.

„Cu toate acestea, alte conducte noi în Europa, precum și flexibilitatea și costurile variabile competitive ale GNL vor restrânge rolul pe termen mediu al gazului rusesc”. Având în vedere diversitatea aprovizionării cu gaze a Uniunii Europene, preocupările legate de securitatea energetică sunt „suprasolicitate”. Dar „ar fi o mișcare dramatică” să anulăm proiectul ”, a spus ea.