După ce a declarat în aprilie că viitorul Republicii Serbia este „în Uniunea Europeană și nicăieri altundeva”, președintele francez Emmanuel Macron își continuă campania de influență în Balcanii de Vest.

Macron, vizită în Serbia

Potrivit Palatului Elysée, pe 29 și 30 august șeful statului va efectua o vizită oficială la Belgrad, iar unul dintre cele mai delicate subiecte care vor fi abordate în cadrul acestei vizite va fi vânzarea a 12 avioane de luptă Rafale de fabricație franceză, în valoare de 3 miliarde de euro.

Anul acesta, Belgradul şi-a mărit cheltuielile pentru armament și „Franța a devenit una dintre destinațiile preferate pentru efortul de rearmare a Serbiei”, a declarat pentru Euronews Sophie Gueudet, cercetător specializat în Balcanii de Vest la Scuola Superiore Sant'Anna din Pisa, în cadrul proiectului Horizon Re-Engage din Italia.

Asistăm aşadar la tentativa lui Macron de a consolida relațiile bilaterale prin încercarea de a îndepărta Serbia de la dependența de Rusia pentru sistemele de apărare și securitate.Serbia va semna un acord pentru achiziționarea a 12 avioane de luptă Rafale franceze, schimbându-şi astfel tradiţionalul furnizor militar, Rusia.

„Reunirea lui Aleksandar Vučić, președintele Serbiei, cu sfera UE ar putea fi văzută ca o mișcare diplomatică inteligentă a lui Macron”, explică Gueudet, în timp ce potrivit altror experţi s-ar trata de o falsă iluzie. „În ultimii ani Serbia a cultivat legături bune atât cu Rusia cât și cu China”, argumentează Florian Bieber, profesor de istorie și politică a Europei de Sud-Est la Universitatea din Graz.

Care e miza vizitei

Liderul chinez Xi Jinping a vizitat Belgradul în luna mai, ca parte a primei sale vizite în Europa de la pandemia de Covid-19. Beijingul a investit miliarde în Serbia, în special în sectoarele minier și de producție

În ceea ce privește Rusia, Serbia rămâne cel mai apropiat aliat al său în Balcanii de Vest, datorită cooperării puternice în domeniul energiei, a opoziției față de independența Kosovo și a religiei ortodoxe orientale comune.

„De câte ori există aceste parteneriate cu UE, Belgradul reușește să-și echilibreze relațiile cu China, iar Serbia nu își va pune niciodată toate ouăle într-un singur coș”, a spus Strahinja Subotić, cercetător senior la Centrul European de Politică din Belgrad.

„Atâta timp cât Serbia va rămâne dependentă de Rusia pentru energie și Kosovo, Kremlinul va avea întotdeauna influență”, a declarat Subotić pentru Euronews.

Problema spinoasă a aderării republicii Serbia la UE

O altă problemă importantă va fi aderarea Serbiei la UE, care depinde în mare măsură de normalizarea relațiilor cu Kosovo. Belgradul nu recunoaște suveranitatea Pristinei, care și-a declarat independența în 2008. Numeroasele încercări de reconciliere și dialog conduse în ultimii ani de Bruxelles au eșuat.

„Din cauza contextului geopolitic tensionat și a absenței unui sistem de control și echilibru vizavi de ceea ce Serbia va face cu aceste capacități de apărare sporite, nu ştiu dacă este o decizie înțeleaptă ca Franța să vândă arme Serbiei”, a spus Gueudet.

Macron pare să fie de partea Serbiei în conflict. La începutul lunii august, Franţa a condamnat „multiplicarea acţiunilor unilaterale de către autorităţile kosovare”, care „pun în pericol eforturile de normalizare”.

Analiştii rămân însă sceptici cu privire la voinţa politică a lui Vučić de a continua efectiv integrarea în UE.

„Aceste încercări încearcă să aducă Serbia mai aproape de UE mai mult prin elemente economice decât prin valorile de integrare în UE”, a declarat Florian Bieber.

„Oficial, Serbia este angajată în aderarea la UE, numai că în ultimii ani nu s-au înregistrat progrese substanțiale”, a explicat Bieber.

Serbia e încă departe de aderare

Potrivit raportului anual de progres privind Serbia publicat de Comisia Europeană în 2023, chiar dacă Belgradul a făcut unele progrese în sistemul judiciar, s-au înregistrat progrese limitate în ceea ce privește statul de drept, lupta împotriva corupției, criminalitatea organizată și libertatea de exprimare.

„Vučić şi-ar dori să facă parte din UE, dar numai dacă s-ar putea comporta ca Viktor Orban”, a comentat Subotić.

Parlamentul European a acuzat Ungaria, stat membru al UE, că în ultimi ani este din ce în ce mai înapoiată în ceea ce privește statul de drept, corupția și drepturile LGBTQA+.

Experții considera că dacă ar îmbrăţişa aceste principii democratice necesare pentru aderare la UE, guvernul lui Vučić - acuzat deseori că reprimă oponenții politici și că cenzurează presa independentă - ar putea avea multe de pierdut.

(Articol de Sophia Khatsenkova, Euronews; Traducerea: Cătălina Păunel, RADOR RADIO ROMÂNIA)