De ce data de 9 iunie are o semnificație aparte pentru politică? Sunt evenimente care nu pot fi trecute cu vederea!

Data de 9 iunie pentru istoria politicii românești este importantă. Sunt alegerile locale și europarlamentare. Am mai scris că 9 iunie 2024, duminica de astăzi este celebrată religios drept a VI-a Duminică după Sfintele Paști sau Duminica Vindecării Orbului din Naștere, ori mai simplu, Duminica Orbului. Tot în Duminica Orbului, au fost alegerile din 20 mai 1990, în treacăt fie spus.

9 iunie 1848 - Proclamația de la Islaz. Rolul Masoneriei

Revoluția de la 1848 din spațiul românesc a fost favorizată de contextul revoluționar european. Deja în aprilie-mai 1848, începuseră evenimentele revoluționare la Iași și în Ardeal, la Blaj și în Apuseni. În Țara Românească, exista pericolul unei invazii otomane, deci revoluționarii trebuiau să fie prudenți.

Ei erau afiliați Masoneriei, ca membri ai Organizației Secrete Frăția și ca inițiați în marile loji aflate sub Obediența Marelui Orient al Franței: Athenee des Etrangers și La Rose du Parfait Silence. Locotenentul de pompieri Ioan Deivos fusese inițiat încă de la 1829, CA Rosetti, Dimitrie și Ion Brătianu ceva mai târziu, la mijlocul anilor 40 ai veacului XIX.

Nicolae Bălcescu, Christian Tell și Ion Ghica puseseră bazele Frăției în Țara Românească la 1843. Corespondența era cifrată și codurile erau derivate, cum își amintea Ion Ghica în însemnările sale memorialistice, dintr-o algebră franțuzească de care „Bălcescul nu se despărțea niciodată”.

Evident, Ion Heliade Rădulescu, cel ce gravitase în jurul boierului patriot Dinicu Golescu avea și el meritele sale, fiindcă el fondase o Societate Literară Română, chiar în Casa Golescu (unde azi e Palatul Regal), un paravan pentru o obediență masonică.

Unde mai punem și faptul că Alexandru Golescu-Albul, Alexandru Golescu-Arăpilă, Nicolae, Radu, Stefan Golescu, fiii și nepotul lui Dinicu Golescu (cei doi Alexandru erau veri primari, unul era fiul lui Dinicu, celălat al lui Iordache Golescu) erau și ei afiliați Masoneriei.

Revoluționarii pașoptiști se bazau și pe armată

Revoluționarii pașoptiști se bazau și pe armată. Gheorghe Magheru, Nicolae Pleșoianu, Christian Tell erau ofițeri olteni de origine și cu atribuții militare aici. Intelectualul Ioan Maiorescu, tatăl lui Titu Maiorescu, activa la Craiova. La Craiova, activa ca prefect Iancu Bibescu, fratele domnitorului Gheorghe Bibescu. Preoțimea prin preotul Ambrozie -Popa Tun și Popa Șapcă - Radu Șapcă era și ea afiliată cauzei revoluționare.

Revoluționarii au dorit să înceapă revoluția la Craiova, Ocnele Mari, Telega dar și la Islaz în Romanați (azi în Teleorman). Din păcate, agenții lui Bibescu întețiseră acțiunile și revoluția nu a putut izbucni decât la Islaz, port la Dunăre pe 9/21 unie 1848. Consemnul a fost „gătiți mireasa să purcedem cu nunta”!

Proclamația de la Islaz s-a citit și la Craiova, Ioan Maiorescu suindu-se efectiv într-un dud din fața actualului Colegiu Național Carol I (de fapt statuia lui Maiorescu se află în fața Colegiului Elena Cuza, lângă Colegiul Carol I, iar strada se numește Ioan Maiorescu).

În numai două zile, pe 11/23 iunie 1848, Revoluția a ajuns la București, Bibescu semnând Proclamația și abdicând, urmând a pleca din țară. Urma până în toamnă, o conducere revoluționară a Țării Românești.

9 iunie  - moartea dramaturgului Ion Luca Caragiale

La 9 iunie 1912, la Berlin unde se autoexilase după ce moștenise averea Momoloaiei, o mătușă bogată a sa și o doamnă de mare influență la București, murea din cauza unui infarct miocardic, marele dramaturg Ion Luca Caragiale. Caragiale satirizase mediul politic, burghez, funcționăresc și sistemul alegerilor (O scrisoare pierdută de exemplu).

În 1909, participase la fondarea alături de Take Ionescu a Partidului Conservator Democrat. Candidat pentru un mandat de deputat, Caragiale nu a fost ales. Acest fapt l-a nemulțumit și, considerând că Berlinul era centrul conservatorismului european, a decis să trăiască acolo.

Destinul trupului neînsuflețit al lui Caragiale avea să fie exact ca în una din nuvelele sale, Cănuță om sucit. Adus în țară de la Berlin, prin Viena, pe calea ferată, într-un vagon sigilat de culoare roșie, sicriul cu rămășițele lui nenea Iancu s-a rătăcit prin triajul Gării de Nord, vagonul stând câteva zile undeva pe linie moartă lângă Podul Grant din cauză că hârtiile vagonului fuseseră rătăcite.

9 iunie, o zi cu o semnificație aparte în istoria noastră modernă și contemporană

Ulterior, vagonul a fost identificat, hârtiile au fost găsite și Nenea Iancu a putut în final să se odihnească în pământul Țării ale cărei stil și mentalitate le-a surprins în dramaturgia sa și în Momentele și Schițele apărute la începutul secolului XX.

Și pentru că astăzi sunt alegeri locale și europarlamentare, ar fi bine să rememorăm o întâlnire pe la începutul secolului XX dintre Caragiale și Petre P. Carp. Marele om politic junimist i-ar fi zis lui Nenea Iancu să se lase de „mofturile” lui (Nenea Iancu editase Moftul Român, ca urmare a introducerea noțiunii sociale de „mofturi și moftangii”) și să mai scrie și el o piesă „din alea d-ale tale de pe vremuri”. Caragiale i-ar fi răspuns: „Coane Petrache, stai matale la guvernare 3-4 ani și voi scrie și eu o piesă în trei -patru acte”!

Așadar, ziua de 9 iunie are o semnificație aparte în istoria noastră modernă și contemporană.