Actualitate
De ce a vrut soprana să coboare în pragul nopţii la parter, dacă ea dormea singură la etaj?
Pete de sânge pe peretele scării
Un element extrem de important spus de către soţul victimei la anchetă este că pe peretele scării sunt urme de vomă, dar şi de sânge. De la urmele de vomă, soţul pretinde că a înţeles că Mariei i se făcuse rău de la băutură, căzuse pe scări şi de aceea o dusese în pat, ca să-şi revină.
Ce se întâmplă însă cu urmele de sânge de pe perete? Cuiva căruia i se face rău de la băutură, chiar dacă ajunge să vomite, în niciun caz nu pierde şi sânge. Mai ales nu-l împrăştie pe pereţi. Asta poate arăta faptul că soprana, înainte de a se prăbuşi, sau de a fi aruncată pe scări, încă nu ştim, a fost lovită. Lovită destul de tare, încât să-i dea sângele. În halul de desfigurare în care a ajuns la spital, se poate uşor trage concluzia de unde provine acel sânge găsit pe peretele scării.
Pandemia strică scenariul
Ne puteți urmări și pe Google News
Avocatul lui Codrin Nicoară afirmă în una dintre ceele două declaraţii care se bat cap în cap, că: „Au petrecut, dar nu chiar împreună, ci separat. Adică el a stat cu un prieten și ea a fost la părinții ei și fiecare a servit câte un pahar sau mai multe de vin. Spre seară s-au întâlnit.”
Scăpăm din vedere un amănunt esenţial. Pandemia. La vremea când s-a petrecut tragedia, în seara de 9 mai, era stare de urgenţă. Adică nu aveai voie să ieşi din casă decât cu declaraţie pe propria răspundere şi pentru motive bine întemeiate. Mai mult. Pe stradă existau patrule care verificau aceste documente. Cum de soprana se duce la părinţii ei, oameni sigur trecuţi de 65 de ani, deci care seara nu aveau voie să iasă din casă, în ciuda tuturor interdicţiilor. Ba încă mai stă şi mai şi bea câteva pahare de vin. Cum de nu a fost văzută de nicio patrulă de poliţie sau jandarmerie? Să spunem totuşi că s-a întâmplat aşa. Părinţii ei erau inconştienţi să-i dea de băut? Mai ales că artista, aşa cum afirmă toată lumea, nu bea niciodată. În plus, mai avea şi de făcut drumul până în Aroneanu, acasă, comună aflată cam la 6 kilometri de Iaşi. Este greu de crezut, şi asta trebuie investigat, că la acea ieşire din municipiu nu exista nicio patrulă care să nu fi verificat pe cei care treceu pe acolo. Mai ales că Iaşul are graniţă cu Suceava, zonă închisă la vremea respectivă.
Şi mai de neexplicat este plimbarea pianistului prin oraş şi vizita la prietenul cu care a băut câteva pahare. Conservatorul este închis, nu se ţin cursuri. Nici concerte de caritate, la care mai participa din când în când Codrin Nicoară nu mai sunt. Atunci, cum şi-a justificat el deplasarea în oraş? Cum de s-a dus în vizită? Şi, mai ales, cum de a revenit acasă, ieşind din oraş, fără să fie controlat? Iar dacă a fost, ce motiv a invocat pentru ieşirea sa din casă?
Recomandările noastre
