Curtea de Apel Bacău a motivat decizia de arestare preventivă pentru 30 de zile în cazul lui Gabriel Berca, fost consilier prezidenţial şi fost ministru al Internelor. Politicianul este acuzat pentru trafic de influenţă după ce ar fi primit 185.000 euro de la om de afaceri Viorel Rusu, pentru a interveni la membri ai Guvernului să atribuie bani unei primării. Decizia de arestare nu este definitivă și poate fi contestată.

Despre modul în care judecătorula motivat dacă sunt suficiente probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că Berca Gabriel a săvârşit infracţiunea de trafic de influenţă, citiți articolul: Judecătorii au motivat de ce l-au arestat pe Gabriel Berca: “Sunt probe suficiente din care să rezulte suspiciunea rezonabilă a săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă”

 

 

Jurisprudența CEDO

Magistrații susțin că apărarea ordinii publice este pertinent şi suficient realizată dacă se bazează pe fapte capabile să demonstreze că punerea în libertate a inculpatului ar tulbura în mod real ordinea publică. În aprecierea persistenţei pericolului pentru ordinea publică a lăsării în libertate a inculpatului trebuie pornit de la regulile de principiu stabilite sub acest aspect prin jurisprudenţa CEDO, care, în câteva cauze (cauza Lettelier , Hotărârea din 26 iunie 2006 ) a statuat că în măsura în care dreptul naţional o recunoaşte – prin gravitatea deosebită şi prin reacţia particulară a opiniei publice , anumite infracţiuni pot suscita o ,,tulburare a societăţii”, de natură să justifice o detenţie preventivă .

“Ori amploarea pe care au luat-o infracţiunile de corupţie în societatea românească, dar mai ales cele la nivel înalt cum este infracţiunea cu privire la care este cercetat inculpatul - care se presupune că s-a folosit de calitatea de parlamentar pe care o avea la data faptei pentru dobândirea de sume de bani pentru a facilita interesul unei firme private – justifică faţă de societate un interes sporit dar şi o tulburare în sânul acesteia. Faptul că un senator al Parlamentului României săvârşeşte fapte de corupţie are o puternică rezonanţă socială în contextul în care onestitatea persoanelor care exercita funcţii de demnitate publică este o condiţie esenţială pentru înfăptuirea actului de autoritate publică de la nivel central sau teritorial.”

 

Instanța arată că investirea de către cetăţeni a parlamentarilor cu puterea de a legifera şi de a contrabalansa celelalte puteri ale statului presupune, din partea acestora din urmă, un comportament dincolo de orice suspiciune de corupţie. “Înşelarea încrederii acordate conduce la erodarea democraţiei însăşi şi este necesar ca aceiaşi cetăţeni, prin intermediul organelor judiciare, să beneficieze de instrumente ferme care să dovedească voinţa şi determinarea statului de a se proteja de faptele de corupţie ale reprezentanţilor săi cei mai înalţi”, mai arată Curtea de Apel Bacău.

 

Despre probatoriu

Judecătorii arată că probatoriul de la dosar relevă împrejurarea cum, “sub pretextul finanţării partidelor politice anumiţi politicieni îşi însuşesc sume de bani în schimbul intervenţiei în interesul unor agenţi economici privaţi care utilizează fonduri publice, folosindu-se de influenţa dată de funcţiile pe care le ocupă, impresionant fiind sumele astfel vehiculate –sute de mii de euro.”

• Este adevărat că privarea de libertate este o măsură gravă şi că menţinerea acesteia nu se justifică decât atunci când alte măsuri mai puţin severe , au fost luate în considerare şi apreciate ca fiind insuficiente pentru protejarea interesului public care ar impune detenţia preventivă (Hotărârea din 23.08.2008 Vrencev contra Serbiei , Hotărârea din 29.01.2008 Saadi contra Regatului Unit , Hotărârea din 4.040.2000 Witold contra Poloniei )
• Potrivit jurisprudenţei CEDO (cauza Labita contra Italiei sau Neumaister contra Austria ) detenţia preventivă poate fi justificată atâta timp cât există indicii precise cu privire la un interes public care, fără a fi adusă atingere prezumţiei de nevinovăţie, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a cercetării în stare de libertate.

Ori, mai arată Curtea de Apel Bacău,  în această cauză, un asemenea interes este evident. "Aspectele învederate de către inculpat în apărare referitor la persoana sa - conduita anterioară ireproşabilă, lipsa antecedentelor penale, funcţiile publice avute anterior – sunt aspecte care nu pot prevala – cel puţin în această etapă a procedurilor - gravităţii presupusei fapte raportat la importanta funcţie publică deţinută şi nu pot conduce la altă concluzie decât aceea că privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică", au copncluzionat magistrații Curții de Apel Bacău.