În luna februarie, datoria publică a României a înregistrat o creștere semnificativă, ajungând la aproximativ 841,29 miliarde lei, față de 801,69 miliarde lei înregistrate în luna ianuarie, reprezentând o creștere de aproximativ 40 de miliarde de lei.

Strategia Finanțelor de a accesa un volum semnificativ de împrumuturi în primele luni ale anului, pentru a acoperi o parte substanțială din necesarul total de finanțare pe tot parcursul anului, este principalul motiv al creșterii rapide a datoriei la începutul anului, potrivit profit.ro.

Pe măsură ce statul va efectua plăți mai mari în contul datoriei pe parcursul anului, la termenele prevăzute, impactul acestei creșteri se va diminua.

Datoria publică atinge cote alarmante, depășind 52% din PIB

De asemenea, gradul de îndatorare înregistrat în luna februarie reprezintă 52,4% din PIB, în timp ce îndatorarea pentru luna ianuarie, inițial raportată la 50,2% din PIB, a fost revizuită la 49,9% din PIB.

În primele luni ale anului, guvernul a accesat o cantitate semnificativă de împrumuturi, iar plățile mai mari la datoria publică sunt planificate pentru mai târziu în cursul anului. În plus, în viitorul apropiat, baza de calcul a îndatorării va fi ajustată, având în vedere că se raportează la PIB-ul din ultimele patru trimestre.

Astfel, primul trimestru din acest an va înlocui primul trimestru din 2023 în calculul îndatorării.

În trecut, gradul de îndatorare a României a depășit în repetate rânduri pragul de 50% din PIB, însă pentru perioade de timp scurte.

Conform celei mai recente Strategii Fiscal-Bugetare, Guvernul estimează că la sfârșitul anului 2024, datoria publică va fi de 48,7% din PIB, urmat de 49,9% din PIB în 2025 și 50,6% din PIB în 2026.

Guvernul trebuie să ia măsuri pentru reducerea cheltuielilor

Atunci când datoria publică depășește 50% din PIB, Guvernul este obligat să implementeze automat anumite măsuri de reducere a cheltuielilor, cu scopul de a menține deficitul sub control.

Cu toate acestea, derogările frecvente acordate de autorități de la Legea responsabilității fiscal-bugetare au redus importanța acestei prevederi de stabilizare.

Guvernul a preferat să sublinieze importanța stimulării economiei prin investiții, contribuind astfel la creșterea PIB-ului, care este baza de raportare, în loc să se concentreze exclusiv pe reducerea îndatorării.

Pentru anul 2024, Ministerul Finanțelor a planificat să contracteze împrumuturi în valoare de 181 miliarde de lei.

Aceste fonduri sunt destinate pentru achitarea datoriilor mai vechi care ajung la scadență și pentru a acoperi deficitul bugetar.

În 2023, datoria publică guvernamentală s-a ridicat la 203,9 miliarde lei, acoperind astfel nevoile de finanțare, consolidând rezerva financiară în valută a Trezoreriei Statului și asigurând o prefinanțare parțială a necesităților de finanțare pentru anul 2024.