Judecătoarea Dana Gîrbovan, despre sesizarea Inspecției Judiciare: „Au fost date eronate. Să și le asume!”

Judecătoarea Dana Gîrbovan, despre sesizarea Inspecției Judiciare: „Au fost date eronate. Să și le asume!”

Preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România și judecător, Dana Gîrbovan, a postat un mesaj pe pagina sa de Facebook, asta după ce Sectia pentru procurori din cadrul CSM a sesizat Inspecția Judiciară după conferința Secției pentru investigarea Infracțiunilor din Justiție.

Preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, Dana Gîrbovan, a publicat un mesaj pe contul său de Facebook după ce Sectia pentru procurori din cadrul CSM a sesizat Inspecția Judiciară după conferința Secției pentru investigarea Infracțiunilor din Justiție.

Nemulțumirea este constituită de procentul de dosare deschise din oficiu. 

Redăm postarea acesteia:

Ne puteți urmări și pe Google News

„După conferința de presă a conducerii Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) din data de 28.02.2019, Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a sesizat Inspecția Judiciară pentru a verifica dacă datele prezentate publicului de conducerea SIIJ sunt exacte sau nu.

Procentul de 70% de dosare deschise din oficiu prezentat de SIIJ ar fi mult exagerat, procentul real al autosesizărilor fiind de aproximativ 2%, susține Secția pentru procurori a CSM. Unele dintre aceste autosesizări privesc soluțiile pronunțate de judecători.

Diferența de procente referitoare la dosarele deschise din oficiu este una majoră și rămâne ca Inspecția Judiciară să lămurească, în final, problema numărului de dosare privind magistrații, inclusiv a celor deschise din oficiu și a obiectului acestor dosare. Cine a prezentat date eronate va trebui să-și asume eroarea de comunicare.

Este foarte bine că, în sfârșit, aceste date sunt făcute publice și sunt verificate, pentru că ani de zile majoritatea judecătorilor nu au știut nici măcar de existența Serviciului pentru anchetarea magistraților din cadrul DNA, cu atât mai puțin de numărul și obiectul dosarelor existente acolo.

Problema de fond, însă, rămâne și ea nu trebuie acoperită de disputa pe numere și procente.

Fie că sunt zeci, fie că sunt sute de dosare deschise magistraților pentru soluțiile pronunțate, Inspecția trebuie să verifice și alte aspecte, de fond, extrem de importante.

1. Care a fost durata acestor dosare?

Daca o plângere formulată de un justițiabil conținea strict critici sau nemulțumiri referitoare la soluția pronunțată de un judecător, ea trebuia imediat clasată. Nu există nici o rațiune pentru păstrarea deschisă a dosarului pe perioade lungi de timp. Aceeași problemă se pune, cu atât mai mult, în cazul dosarelor deschise din oficiu.

2. Ce acte s-au făcut în respectivele dosare?

Este important de văzut ce acte s-au făcut în respectivele dosare și dacă acestea conțin și măsuri de supraveghere tehnică a magistraților. Dacă da, în câte și în ce tip de dosare au fost dispuse astfel de măsuri de supraveghere tehnică, pentru ce perioadă de timp și dacă magistrații au fost încunoștințați despre acestea, conform normelor din Codul de procedură penală.

3. Ce grad profesional au avut procurorii care au instrumentat dosarele cu privire la magistrați?

Dacă un judecător sau procuror este cercetat penal pentru un accident de circulație, ancheta se face de către un procuror de la un parchet de pe lângă curtea de apel.

Daca, însă, judecătorii sau procurorii erau acuzați de abuz în serviciu sau favorizarea infractorului/făptuitorului, competența aparținea DNA, unde accedeau inclusiv procurori cu grad de judecătorie, cu minima experiență profesională și de unde, apoi, anchetau judecători pentru soluțiile pe care le-au pronunțat.

Problema nu este teoretică, pentru că abuzul în serviciu sau favorizarea infractorului constă exact în „modul în care aceștia au soluționat” o cauză, acest tip de exprimare apărând în mai multe ordonanțe ale DNA dispuse în dosare unde au fost cercetați judecători pentru soluțiile pronunțate.

Dacă procurorii, conform Constituției, sunt sub „control ierarhic” – soluțiile acestora fiind verificate pe legalitate și temeinicie de către procurorul ierarhic superior –, judecătorii sunt independenți și se supun numai legii, soluțiile acestora putând fi atacate numai în căile prevăzute de lege.

„Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii”, spune art. 129 din Constituție.

Astfel, asupra modului în care s-a pronunțat o hotărâre judecătorească se pronunță ca regulă instanțele de judecată ierarhic superioare celor care au dat hotărârea pronunțată.

În practică, însă, s-a ajuns la situația absurdă în care procurori cu grad inferior judecătorilor cercetați au făcut analize cu privire la legalitatea și temeinicia hotărârilor pronunțate de judecători.

Întrebarea pe care societatea, CSM-ul și judecătorii trebuie să și-o pună e următoarea: e acceptabil ca un procuror să verifice legalitatea și temeinicia unei hotărâri judecătorești, în cadrul urmăririi penale deschise în acest scop?

Mai mult, e acceptabil ca un procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, ajuns la DNA în urma unui interviu netransparent și cu minima experiență profesională, să ancheteze judecători de curte de apel sau ICCJ pentru soluțiile pronunțate?”, a transmis Dana Gîrbovan pe pagina personală de Facebook.