Judecătoarea Dana Gîrbovan – șefa Uniunii Naționale a Judecătorilor din România – transmite de Paști că nu trebuie să-i uităm pe cei care în vremea dictaturii comuniste au fost închiși și torturați în închisori, iar memoriile acestora stau mărturie despre sărbătorirea învierii lui Iisus ca despre un moment al învierii lor.

Pe pagina sa de socializare, judecătoarea Gîrbovan a postat un comentariu despre aceste orori care nu trebuie lăsate în uitare.

„Iată vine ceasul, și a și venit, ca să vă risipiți fiecare la ale sale și pe Mine să Mă lăsați singur. Dar nu sunt singur, pentru că Tatăl este cu Mine. Acestea vi le-am grăit, ca întru Mine pace să aveți. În lume necazuri veți avea; dar îndrăzniți. Eu am biruit lumea” Ioan 16, 32-33

„Indrazniti [tradus in alte limbi cu 'aveti curaj']. Eu am biruit lumea!"

Iisus aduna în fraza aceasta toată puterea credinței, tot drumul, toate patimile și toată speranța pentru fiecare dintre noi. „Hristos a înviat” nu este un salut, ci o mărturisire. Este mărturisirea adevarului ce ne-a făcut liberi și a luminii ce nu a fost cuprinsă de întuneric. Este mărturisirea că răul nu este nemuritor și că viața învinge moartea.

Mărturiile celor închiși în închisorile comuniste dovedesc că cei ce au îndrăznit, au avut curaj, într-adevăr au și biruit.

Cei ce au supraviețuit torturilor din închisorile comuniste vorbesc în memoriile lor despre sărbătorirea în închisori a învierii lui Iisus ca despre un moment al învierii lor.

„Hristos a înviat din morți” răsună în închisori în ciuda opresiunii și a terorii.

„Imnul fu cîntat cu toată puterea în toate celulele. În ceea ce mă privește, cînt fals, dar am urlat ca toți ceilalți și am plîns ca un copil. A fost una din cele mai frumoase Învieri din cîte am trăit”, mărturisește Dan Brătianu - Din documentele rezistenței nr. 6.

„Cînd... auzim imnul creștinătății <Hristos a înviat din morți>, dintr-o cameră vecină... ca la o comandă toți acești 60 de oameni, am căzut în genunchi și am început ca dintr-o singură inimă, o singură voce, să cîntăm <Învierea Domnului>. În toată închisoarea Gherla, în care se aflau poate la ora aceea 7.000 - 8.000 de deținuți, se cutremurau zidurile, simțeam cum parcă întreaga clădire se mișcă, gata să se dărîme”, își aminteste Oprea Tărăban – Din documentele rezistenței nr. 5.

Un fost deținut povestea chiar de fraternizarea în astfel de momente a temnicerilor, unul dintre ei strecurându-i pe sub ușă câteva boabe de strugure, din care să stoarcă vinul pentru împărtășanie.

„Hristos a înviat!” a răsunat în mina de la Baia Sprie, în 1954, după ce sfredele transformate în clopote au anunțat oamenii să coboare în galerie pentru sfânta slujire.

Episcopul Iuliu Hossu explica cum prin moarte s-a călcat pe moarte: „Morții scumpi din temnițe erau puterea de neînvins a credincioșilor; prigoana i-a întărit, temnițele i-au oțelit în credință; scumpii morți erau puterea celor vii” (din Credinta noastră este viața noastră).

Sărbătoarea învierii lui Iisus este cea care a dat curaj martirilor și mărturisitorilor de a nu se rușina în fața lumii să vorbească despre adevăr și dreptate, chiar dacă lumea le-a fost potrivnică.

Jertfele celor din temnițele comuniste sunt un model pentru fiecare dintre noi despre ce înseamnă să fii demn și liber. Să nu îi uităm și să îi avem mereu în minți și în suflete ca exemple de credință și putință. Hristos a înviat! Bucurați-vî!”, a postat pe Facebook Dana Gîrbovan.