„In raport se analizeaza din nou „problema” modificarii art. 64 alin. (3) din Legea 304/2004, in sensul ca solutiile procurorului de caz pot fi infirmate de procurorul ierarhic superior nu doar pentru motive de nelegalitate, ci si de netemeinicie.

Modificarea a starnit ample proteste publice impotriva modificarilor aduse legilor justitiei, acestea avand la baza pur si simplu o manipulare grosolana: protestatarii sustineau ca prin includerea netemeiniciei ca motiv de infirmare a unei solutii, politicul ar putea interveni in dosare pentru ca cei acuzati de savarsirea unor infractiuni sa nu fie trimisi in judecata.

Aceasta „temere” care nu avea nici un temei legal a fost insa rostogolita sustinut, fiind preluata intr-o prima etapa si in opinia preliminara a Comisiei de la Venetia. Chestiunea a fost insa lamurita ulterior, teoria propagandista fiind demontata printr-un argument simplu si clar: prevederea ca procurorul poate infirma actele procurorului pentru netemeinicie exista de multa vreme in Codul de procedura penala, nefiind ceva nou introdus prin Legea 304/2004. In ciuda acestei evidente, acceptata in final chiar de Comisia de la Venetia, expertii GRECO reiau problema in aceeasi nota, dovedindu-se pur si simplu surzi si orbi la argumentele ce deriva din dispozitii exprese ale legii, de necombatut.”, a opinat Dana Gîrbovan.

Aceasta a mai adăugat că experții Greco, pentru a își putea susține poziția, au citat trunchiat opinia Comisiei de la Veneția.

„Asadar, la punctul 38 din Raportul de follow up, GRECO arata ca:

„38. În ceea ce privește a doua parte a acestei recomandări, GRECO a atras deja atenția autoritățile române în Raportul său ad hoc cu privire la faptul că permiterea procurorilor ierarhic superiori să infirme soluțiile privind urmărirea penală pe baza faptului că sunt netemeinice (în plus față de cele ilegale), corelată cu independența generală redusă a procurorilor, riscă să aibă consecințe asupra posibilităților de cercetare / urmărire a infracțiunilor (inclusiv de corupție) fără intervenții nejustificate. În acest sens, GRECO se referă din nou la observațiile Comisiei de la Veneția din ultima sa Opinie privind amendamentele la cele trei legi ale justiției, care prevede că „adăugarea cuvântului „netemeinice” în articolul 64 din legea organizării judiciare ca motiv pentru procurorul ierarhic superior, în plus față de ilegalitate, de infirmare a soluției unui procuror, a ridicat temerile că rolul sporit al Ministerului Justiției – care este numit politic – în procedurile de numire și de eliberare din funcție, pot, corelate, să genereze o creștere a influenței politice asupra investigațiilor penale. Atât Procurorul General, cât și șeful DNA, a cărui poziție pare a fi consolidată de această putere, au considerat că va fi dificil pentru ei să reziste presiunilor politicienilor de a interveni în cazuri individuale, nu în ultimul rând în cazuri de corupție”.

Este pur si simplu inadmisibil modul in care expertii GRECO folosesc Opinia Comisiei de la Venetia sub acest aspect, in conditiile in care, in mod real, aceasta nu a mai sustinut in final ca ar exista o problema legata de controlul pe “netemeinicie”.

Reamintesc faptul ca au existat doua opinii ale Comsiei de la Venetia in ceea ce priveste modificarile la legile justitiei: o opinie preliminara, adoptata la data de 13 iulie 2018, si o opinie definitiva, adoptata la data de 20 octombrie 2018

In cadrul primei opinii a fost inclusa recomandarea ca prevederile ce permit procurorului ierarhic superior sa infirme pe motive de netemeinicie solutiile procurorului de caz sa fie eliminate sau mai bine definite.

Recomandarea a starnit ample critici, in conditiile in care prevederea exista deja reglementata, de multi ani, in Codul de procedura penala, neexistand nici o noutate sub acest aspect, ci doar o corelare a unor norme aflate in legi diferite. De asemenea, insasi Laura Codruta Kovesi a dat un ordin intern in DNA pentru ca procurorii ierarhici superiori sa verifice legalitatea si temeinicia actelor procurorilor din subordine. UNJR a explicat la acea vreme problema.

Drept consecinta, in raportul final al Comisiei de la Venetia aceasta recomandare nu mai apare, insasi Comisia admitand implicit eroarea din primul raport. Or, apare absolut surprinzator faptul ca expertii GRECO efectiv ignora aceasta situatie. ”, a mai precizat Dana Gîrbovan.

Te-ar putea interesa și: