Politica
Dan Andronic, critici pentru Bolojan după congresul UDMR: Imnul secuiesc este o declarație simbolică
Din cuprinsul articolului
Jurnalistul și analistul politic Dan Andronic a comentat dur, într-o postare publică, momentul controversat de la Congresul UDMR, în care premierul Ilie Bolojan a rămas în sală în timp ce era intonat imnul secuiesc. Andronic spune că gestul ridică semne de întrebare privind semnificația politică și simbolică a prezenței sale.
Moment tensionat la Congresul UDMR
Congresul UDMR desfășurat la Cluj a generat o controversă politică majoră după apariția imaginilor cu premierul Ilie Bolojan, care a rămas în sală în momentul intonării imnului secuiesc. În același timp, vicepremierul Sorin Grindeanu a părăsit sala, gest interpretat drept o reacție de refuz față de simbolistica acestui moment.
Subiectul a fost adus în atenția publică de jurnalistul și analistul politic Dan Andronic, care a comentat evenimentul într-o postare amplă, însoțită de o serie de întrebări adresate direct premierului.
„La Congresul UDMR am văzut o situație pe care am încercat s-o comentez cu Bogdan Jelea în direct. Eram în podcast când am primit imaginile cu Sorin Grindeanu care îi șoptește ceva lui Ilie Bolojan, după care părăsește sala congresului UDMR. Era intonat imnul secuiesc”, a relatat Andronic.
Imnul secuiesc și simbolistica sa istorică
Jurnalistul a explicat de ce momentul are o semnificație profundă și, în opinia sa, problematică. Potrivit lui Andronic, imnul secuiesc nu este un simplu cântec regional, ci un simbol politic asociat revendicărilor autonomiste.
„Pentru cei care nu știu care este semnificația imnului secuiesc, el reprezintă un soi de Treceți batalioane române, Carpații, cântat la Budapesta. La congresul lui Viktor Orbán. Adică este un imn care proclamă separarea Ținutului Secuilor de România”, a afirmat Dan Andronic.
El a subliniat că nu gestul lui Sorin Grindeanu, care a părăsit sala, sau al președintelui României, Nicușor Dan, care și-a anulat prezența la eveniment, i-au ridicat semne de întrebare, ci decizia premierului de a rămâne.
„Am încercat să înțeleg. Nu de ce a părăsit Grindeanu sala, pentru că era tot normal să o facă, nici de ce a anulat Nicușor Dan prezența la Cluj, pentru că era la fel de normal să nu participe la așa ceva, ci de ce a rămas Ilie Bolojan în sală”, a scris Andronic.
Sursa foto: Captură video
„Care este semnificația reală a gestului?”
Andronic a ridicat întrebarea care a devenit tema centrală a reacțiilor din spațiul public: de ce premierul României a ales să rămână în poziție de drepți la intonarea unui imn considerat de unii analiști drept antiromânesc?
„Care este semnificația reală a prezenței primului ministru în poziție de drepți în momentul în care se cântă un imn creat împotriva represiunii, a ocupației românești a Transilvaniei? Nu o spun eu, ci Dailynewshungary.com… Oare Bolojan știe că acest imn era predat în toate școlile din Transilvania în timpul ocupației Transilvaniei de către Ungaria în perioada 1941–1944? Cred că da!”, a afirmat Dan Andronic.
Declarația face trimitere la contextul istoric al piesei, interpretată adesea în evenimente cu puternic simbolism etnic și naționalist. În timpul administrației maghiare din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, imnul secuiesc era cântat în școlile din Ardealul de Nord, sub ocupație ungară, potrivit surselor istorice.
O întrebare deschisă către premierul Bolojan
Jurnalistul a încheiat postarea printr-un apel direct la reflecție publică, invitând românii să se întrebe dacă gestul premierului poate fi interpretat drept neglijență, protocol diplomatic sau un semnal politic.
„Așa că vă întreb și pe voi: care este semnificația gestului lui Ilie Bolojan?”, a conchis Dan Andronic.
Mesajul a fost preluat intens în mediul online, generând o dezbatere amplă despre limitele gesturilor de protocol și despre rolul simbolurilor etnice în spațiul politic românesc. În comentarii, utilizatorii s-au împărțit între cei care consideră că premierul trebuia să părăsească sala și cei care cred că o reacție abruptă ar fi tensionat inutil relațiile interetnice.
