Weekend-ul acesta, la doar 25 de kilometri de Alba Iulia, în localitatea Cricău, are loc cea de-a patra ediţie a Festivalului Cetăţilor Dacice.

Zeci de „daci" se vor lua la întrecere în probe vechi de două milenii, iar gladiatorii vor aduce în secolul XXI arenele Romei antice. Oaspeţii vor fi primiţi într-un sat dacic autentic, care le va dezvălui tainele unor vechi meşteşuguri, în timp ce muzica va răsuna până târziu în noapte, lângă focurile sacre aprinse pe dealuri.

Festivalul de la Cricău îşi are deja fanii săi, atât tineri în căutarea unei aventuri extra-urbane, cât şi familii cu copii în căutarea unui moment de relaxare în aer liber. Marea majoritate a tinerilor îşi instalează corturile pe dealul de la intrarea în Cricău, în timp ce „familiştii” fac naveta de la Alba-Iulia.

Degustări de vinuri, drumeţii şi concerte

Sărbătoarea din acest an are loc, ca de obicei, la sfârşitul de săptămână cel mai apropiat de sărbătoarea Sânzienelor, moment în care, potrivit tradiţiei populare, apar flăcări deasupra locurilor unde sunt ascunse comori. 

Festivalul a început sâmbătă în crama „Casa Apoulon”, din satul Bucerdea Vinoasă, unde a rulat documentarul „Tradiţia culesului strugurilor şi producerea vinului", după care au fost degustate vinuri şi bucate tradiţionale. Pata de culoare sunt soldaţii daci şi romani.

La căderea serii, pe dealurile din apropierea Cricăului răsună acorduri de muzică folk. Pe scena amenajată în stil rustic au cântat Hara, Bandidos şi Mircea Vintilă. După concerte, publicul a avut parte de jonglerii, iar seara va fi încununată de tradiţionalul ritual de aprindere a torţelor şi a „Rugului lui Zamolxe".

Arcul viteazului şi Voinicul din cetate

Duminică, manifestările vor fi concentrate pe terenul cu iarbă din centrul comunei şi vor începe de la ora 12.30. Programul va fi deschis de spectacolul gladiatorilor din cadrul „Familia Gladiadoria Panonica”, secondat imediat de „alaiul dacilor" (o paradă a concurenţilor care vor participa la Întrecerile Dacice) şi o demonstraţie de luptă între daci şi romani.

Participanţii vor putea vedea apoi competiţia dintre echipele localităţilor care au pe tertoriul lor sau în apropiere cetăţi dacice. Concurenţii ăşi vor arăta măiestria în probele devenite deja clasice: „Suliţaşul cetăţii" - aruncarea suliţei la distanţă, „Braţul de fier" - skandenberg, „Arcul viteazului" - tir cu arcul, „Voinicul din cetate" - aruncarea bolovanului, „Îndemânare şi curaj" - căţărare pe catarg, „Luptătorul" - lupte pe butuci, „Rapid şi puternic" - ridicare şi transport de greutăţi în echipă, „Cărăuşii cetăţii" - transport rapid al apei dintr-un butoi într-un ciubăr, „Să ne unim forţele" - concurs de tras frângia între echipe şi „Cel mai iute de picior" - probă de ştafetă, cu mielul în spate.

La concurs şi-au anunţat participarea dacii din Cricău, Ighiu, Săsciori, Cetatea de Baltă şi Cugir. Lupta se anunţă crâncenă, deoarece echipa câştigătoare va avea dreptul să „ducă" festivalul la ea acasă, iar toate ediţiile au fost câştigate de voinicii din Cricău.

Campare gratuită

Pe toată durata Festivalului Cetăţilor Dacice, curioşii vor putea vizita şi „satul dacic", realizat de Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia. Pe lângă aşezarea în sine, care va încerca să reflecte cât mai fidel o aşezare din vremea dacilor, la Cricău va fi organizat şi un mini-muzeu în aer liber. Vor fi expoziţii de ceramică, ateliere de fierărit, vânzare de brăţări dacice, ba chiar şi ateliere interactive de olărit, la care publicul e invitat să ia parte. 

Potrivit organizatorilor, cei care doresc să înnopteze la Cricău vor avea la dispoziţie locuri gratuite de campare. 

Legendă

Cetatea de la Piatra Craivei

Potrivit unei istorii care a circulat din generaţie în generaţie, susţinută şi de câţiva istorici, la Cetatea de la Piatra Craivei ar fi fost înmormântat capul lui Decebal, dar şi o parte a tezaurului dacic.

Deşi cei mai mulţi dintre specialişti susţin că mâna dreaptă şi capul regelui dac au fost duse la Roma, unii istorici cred că acestea au fost îngropate pe teritoriul Daciei, în zona cetăţii Apoulon, pe care au identificat-o ca fiind cea de la Piatra Craivei. Aceiaşi istorici susţin că şi o parte din comoara regelui dac ar fi fost adusă şi îngropată în apropierea acestei aşezări.

Cetatea de la Piatra Craivei este situată la o înălţime de peste o mie de metri şi a cunoscut cea mai mare dezvoltare în timpul lui Decebal. A fost descoperită accidental în 1960, cu ocazia cercetărilor arheologice la cetatea medievală, care se suprapune, parţial, pe fortificaţia antică.