Gafele prezidențiabilului USR+PLUS Dan Barna au fost eclipsate, în interiorul partidului, de asperitățile care erodează tot mai mult alianța înainte de intrarea în competiția electorală mare și înainte de testul alegerilor în teritoriu.

În urmă cu o săptămână s-a decis ca cele două formațiuni să facă o alianță electorală la prezidențiale și una politică la alegerile locale și parlamentare. Și de aici a pornit cearta, însă confl ictul mocnit a existat și a fost generat de aerele de superioritate ale liderilor PLUS.

Fiecare dintre cele două formațiuni au făcut amendamente la protocolul pe care urmau să îl semneze. Dacian Cioloș, care s-a trezit, fără mari eforturi, și primul pe listă la alegerile europarlamentare și lider al unui grup european a încercat să transfere metoda și în alianța cu USR.

PLUS a cerut ca numirea candidaților la alegerile locale să nu țină cont de sondajele făcute. Adică, pe ochi frumoși.

Grupul care rezistă

Unii lideri importanți din USR nu cunosc nici la această oră prevederile protocolului încheiat cu PLUS și nu le este foarte clară varianta finală. Ei spun că până la congresul de luna viitoare se abțin să facă valuri.

Alții, printre care Stelian Ion, Mihai Goțiu și Tudor Benga, au luat atitudine pe un grup intern. Deputatul Stelian Ion a fost penalizat de administratorul grupului, o colegă, care l-a suspendat o zi pentru declarațiile făcute, nu public ci într-un spațiu închis.

Acesta a afirmat că PLUS a condiționat susținerea lui Dan Barna de validarea alianței electorale, lucru despre care EVZ a scris chiar înainte de începerea negocierilor. PLUS nu are nici structură în teritoriu, nici banii pe care-i are USR (care primește și subvenții ca partid parlamentar), dar vrea să fie vioara întâi în alianță.

Ion a fost mai puțin deranjat de pretențiile acestora, cât mai ales de faptul că unii colegi de-ai lui s-au transformat în avocații oamenilor lui Cioloș, iar alții au fost timorați.

„Surprinzător pentru mine, câţiva colegi s-au transformat în avocaţii PLUS stârnind revolta unei majorităţi din Comitetul Politic. De multe ori prezumând, chiar dincolo de rezonabil, ce şi-ar dori PLUS. «Nu cred că PLUS ar accepta aşa ceva», «am discutat în negocieri şi au refuzat» etc. Ni s-a cerut, tot timpul, nu să fim USR, ci să ne punem în locul PLUS”, a scris deputatul pe grup.

Acesta  a adăugat că „grupul din jurul lui Dan Barna a socotit că discuțiile vor fi o simplă formalitate şi de aceea s-au grăbit să anunţe startul campaniei pe 4 august, fără să ştie dacă alianta politică va fi sau nu acceptată”.

Stelian Ion i-a atenționat pe acei colegi care fraternizează necondiționat cu oamenii lui Cioloș că „au oferit colegilor de la PLUS o monedă de şantaj pe care aceştia nu au ezitat să o folosească”. Stelian Ion a dat și numele celor care s-au pretat la asta: Dacian Cioloș, Vlad Voiculescu.

Politicianul nu s-a ferit să spună că amendamentele PLUS, dacă ar fi fost acceptate, ar fi „transformat democrația internă în cenușă”.

Testul de integritate

Consultantul politic Cozmin Gușă consideră că cei din alianța USR-PLUS își creează singuri probleme, în condițiile în care sunt protejați și susținuți de forțe din „tenebrele jocurilor de putere” din România.

Acesta a vorbit la Realitatea TV  despre testul de integritate, pe care Dacian Cioloș ar fi vrut să îl treacă undeva în subsolul protocolului. PLUS a insistat să poată fi candidați și membrii care au semnat angajamente de colaborare când erau minori.

Asta în timp ce USR votase interzicerea oricărei afilieri  cu fosta Securitate.

Cozmin Gușă spune că acel fragment cu „minori fiind” s-a negociat atât de dur între USR și PLUS tocmai pentru a fi „protejat de condițiile de integritate cineva ca Cioloș, nu doar Cioloș, ci mai mulți din formațiunea sa politică”.

Deputatul Stelian Ion a și explicat de ce ține atât de mult la introducerea acestui criteriu de integritate: „La prima vedere nu e un capăt de lume. În realitate însă, avem o mare problemă, mai ales că unii ne acuză şi pe noi, dar şi pe cei de la PLUS că suntem partidul securiştilor. Întrebarea mea acum este: suntem?

Am impresia că cei de la PLUS au un interes aici, ceea ce mă nemulţumeşte profund. Pe cine protejează? Nu vedeţi aici o problemă? Cel care a semnat angajament cu securitatea când era minor şi a continuat colaborarea când a devenit major e ok pentru a fi desemnat candidat din partea USR PLUS?”

Cozmin Gușă l-a taxat și pe candidatul PLUS la Primăria Capitalei, fostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu despre care spune că „e unul care a nenorocit multe somități medicale din România și probabil și multe vieți pierdute”.

Candidații, propuși de filiale, nu de centru Mihai Goțiu și Tudor Benga au criticat și ei compromisurile acceptate de USR în negocierea cu PLUS.

Senatorul de Cluj a nuanțat, ieri, pentru EVZ, situația din USR, în sensul că PLUS a renunțat, pe moment, la  pretenții. Oricum, Goțiu merge pe ideea că pentru listele din teritoriu oamenii trebuie să fie aleși în urma unor  sondaje sau alegeri primare, iar paritatea ar trebui să fie cel puțin 2 la 1 în favoarea USR.

Goțiu mai consideră că nominalizarea candidaților pentru locale și parlamentare trebuie să se facă în urma  negocierilor făcute la nivelul filialelor, nu impuși de la centru.

Președinte ales prin vot electronic

Președintele USR urmează să fie ales prin vot electronic în perioada 1-3 septembrie. În cursa pentru această funcție s-au înscris, pe lângă Dan Barna, Cosette Chichirău, deputat și președinte USR Iași, Vișinel Bălan, membru USR Giurgiu, Alexandru Cristian Surcel, președinte USR Sector 5 și Liviu David, membru USR Balș.

Congresul USR, convocat pentru data de 14 septembrie, va valida rezultatul alegerii președintelui și va consemna rezultatul alegerii celorlalți membri ai structurii centrale de conducere, Biroul Național al USR.