Un editorial de vineri, din New York Times, încearcă să clarifice semnificația revendicării „Defund the police” („Opriți finanțarea poliției”), formulată cu tot mai multă insistență de protestatari.

Din 25 mai încoace, de la moartea lui George Floyd, reforma poliției a fost unul dintre cele mai fierbinți subiecte de dezbatere. Printre măsurile de „reformă” propuse s-a numărat și „oprirea finanțării poliției”, devenită între timp un slogan favorit al manifestanților.

Acesta a circulat în paralel cu un alt slogan, „Aboliți poliția”, care părea varianta mai radicală a celui dintâi.

Semnificația sloganului „Opriți finanțarea poliției” nu a fost clară: înseamnă ea o reformă mai amplă a poliției sau desființarea poliției prin tăierea finanțării?

Militanta anti-incriminare Mariame Kaba încearcă să aducă lămuririle necesare într-un articol de opinie-editorial cu titlul „Da, dorim literalmente abolirea poliției”.

„Democrații din Congres doresc facilitarea identificării și urmăririi penale a erorilor comise de poliție; Joe Bidel dorește alocarea a 300 de milioane de dolari pentru departamentele de poliție. Dar încercările de a rezolva violența poliției prin reforme liberale ca acestea eșuează de aproape un secol încoace”, își începe Kaba articolul, potrivit Fox News.

„Destul. Nu putem reforma poliția. Singura cale de a diminua violența poliției este de a reduce contactul dintre public și poliție (!).”

Kaba afirmă că nu a existat „nici măcar o singură perioadă” în istoria Americii în care poliția să nu fi fost o „forță violentă împotriva persoanelor de culoare”, începând cu perioada sclaviei.

„Când vezi un agent de poliție apăsând cu genunchiul pe gâtul unui bărbat negru până moare, acesta este rezultatul logic al menținerii ordinii în America”, polițiști care cred că asta este „slujba lor”.

Ea încearcă apoi să spulbere ideea că treaba poliției este să „prindă răii”, ceea ce, sugerează Kaba, este un „mit”.

„Primul lucru care trebuie subliniat este că polițiștii nu fac ceea ce credeți dumneavoastră că fac. Își petrec majoritatea timpului răspunzând la plângeri legate de gălăgie, să scrie citații pentru staționare și circulație și să rezolve alte probleme civile”, explică militanta contra incriminării penale.

„Nu putem pur și simplu să le schimbăm fișa postului pentru a ne concentra asupra celor mai răi dintre infractori. Ei nu sunt pregătiți pentru asta”, spune Kaba.

Activista cere tăierea atât a personalului poliției cât și a bugetelor „la jumătate”, insistând că „mai puțini polițiști înseamnă mai puține ocazii pentru ei de a brutaliza și ucide oamenii”.

Ea argumentează că poliția „încalcă regulamentele tot timpul”, arătând că Derek Chauvin, fostul agent de poliție din Minneapolis, care s-a așezat cu genunchiul pe gâtul lui George Floyd, avea la activ 17 plângeri anterioare.

„De ce am crede că aceleași reforme ar funcționa acum? Trebuie să ne schimbăm cererile. Cel mai sigur mod de a reduce violența poliției este de a reduce puterea poliției, reducând bugetele și numărul de agenți”, explică militanta.

„Dar nu mă înțelegeți greșit. Nu abandonăm comunitățile noastre în ghearele violenței. Nu dorim numai să închidem departamente de poliție. Vrem să le facem inutile.”

Kaba a cerut ca fondurile economisite să fie redirecționate către „sănătate, locuințe sociale, educație și slujbe bune”, insistând că acest lucru ar reduce „nevoia de poliție” și că „asistenții sociali” pot „face controale de sănătate mentală” persoanelor care au nevoie.

„Când oamenii, în special albii, se gândesc la o lume fără poliție, ei au în vedere o societate la fel de violentă ca cea actuală, pur și simplu fără aplicarea legii, și se înspăimântă”, scrie Kaba.

„Ca societate, am fost atât de îndoctrinați cu ideea că rezolvăm problemele supraveghind și băgând oamenii în colivie, încât mulți nu își pot imagina altceva decât închisorile și poliția ca soluții la violență și la rău.”

Și autoarea continuă:

„Oamenii ca mine, care doresc desființarea închisorilor și a poliției, au totuși o viziune despre o societate diferită, întemeiată pe cooperare mai degrabă decât pe individualism, pe întrajutorare mai degrabă decât pe instinctul de conservare... Când oamenii se calmează și sugerează o dată în plus să angajăm mai mulți polițiști de culoare sau să creăm mai multe comisii de anchetă civilă, sper că ne amintim de toate celelalte dăți când aceste măsuri au eșuat.”

Declarațiile îndrăznețe din articolul publicat de New York Times au declanșat o furtună de reacții.

„New York Times ne-a spus adevărul, iar ABC, CBS, CNN, MSNBC și toate celelalte media liberale mințeau când ne spuneau că nu era vorba ca toți polițiștii să plece acasă”, a declarat Curtis Houck, redactorul șef al site-ului NewsBusters.

Ziaristul Daily Caller, Chuck Ross, a postat pe Twitter:

„Acest editorial din New York Times pune mult mai mulți oameni în pericol decât editorialul lui Tom Cotton”, referindu-se la un articol al senatorului Republican care cerea ca armata să fie folosită la readucerea ordinii și liniștii pe străzile americane. Pentru publicarea acestui articol, redactorul șef al paginii de editoriale a fost obligat să demisioneze.