Cutremurul care poate paraliza România. Când riscăm să intrăm în haos

Cutremurul care poate paraliza România. Când riscăm să intrăm în haos Un nou cutremur în România. Ce magnitudine a avut. Sursa foto: Arhivă EVZ

Directorul Observatorului Seismologic din Vrancea a vorbit despre o eventuală mișcare seismică ce ar putea să provoace mare deranj în România. În ceea ce privește cutremurele ca cel de joi, ele sunt fenomene obișnuite.

Șeful Observatorului Seismologic din Vrancea, Ioan Verdeş, dă asigurări că un cutremur demn de luat în seamă este unul care depășește 7 grade pe scara Richter.

Vrancea, poziționată într-o zonă seismică cu activitate intensă

Datele furnizate de cei de la Observatorului Seismologic „Dr. Cornelius Radu" cuprind informații legate de starea seismică a zonei Vrancea, fiind de un real ajutor în anticiparea fenomenelor de acest tip posibil periculoase, grație aparaturii performante.

„Vrancea este cea mai importantă zonă seismică din Europa am putea spune. Cutremurele din Vrancea pot să afecteze toată zona Europei şi atunci toţi sunt interesaţi de zona aceasta. Avantajul nostru este că ştim exact zona din care pleacă cutremurele şi mai ştim şi care este magnitudinea ca un cutremur să fie distrugător. Dacă avem un cutremur peste şapte grade Richter abia atunci un cutremur este periculos.

Ne puteți urmări și pe Google News

Un cutremur este la fel de periculos şi pentru locul din care pleacă şi pentru locul în care ajung undele seismice. Dar într-o zonă mai îndepărtată de epicentru avem nişte unde însumate, care pot produce daune mai mari", informează Ioan Verdeş, directorul Observatorului Seismologic „Dr. Cornelius Radu" din comuna Vrâncioaia.

Renumitele 20 de secunde

Observatorul Seismic din comuna vrânceană dispune de tehnică modernă, capabilă să identifice mișcările neobișnuite sau periculoase ale vechilor plăci tectonice pe care este situată Vrancea.

„Sistemul de avertizare al institutului mizează tocmai pe faptul că unda seismică are o anumită viteză de trecere prin mediile de pământ, iar unda primară, cea pe care o sesizează echipamentele noastre şi în urma căreia se poate da alarma, se mişcă mult mai repede. Şi atunci, avem o diferenţă de timp între aceste două unde, pe care noi o câştigăm prin comunicare foarte rapidă a semnalului de la Vrâncioaia spre Bucureşti. Acestea sunt renumitele 20 de secunde, timp pe care putem să îl fructificăm dacă sistemul nostru de avertizare este conectat, de exemplu, la anumite sisteme de recepţie, tot automatizate, care ar putea să ia anumite decizii fără intervenţia omului şi atunci ar putea reduce eventualele pagube.

De exemplu, sistemele de blocare a gazului, curentului electric. Dar, de ceva timp, sistemele noastre de avertizare de la Institut nu mai merg direct la beneficiar. Merg la sistemul naţional de alertă şi este gestionat de cei de acolo", explică specialistul în seismologie, Ioan Verdeș, conform Antena3.ro.

Joi, 21 aprilie, în zona seismică Vrancea a fost înregistrat un cutremur cu o magnitudine de 3,4 grade pe scara Richter, la ora 10.33.