Chestiunea abuzului în serviciu și a existenței unui prag minim, pentru ca această infracțiune să fie sancționată de Codul Penal, a ajuns la Curtea Constituțională. Ministrul Justiției susținea acum două luni că este nevoie de un prag minim, dar judecătorii l-au contrazis total.

În această chestiune, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să promoveze o excepție de neconstituționalitate, pe motiv că prevederile Codului Penal, în ceea ce privește fapta de abuz în serviciu, nu sunt clare.

”Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanţă a Guvernului, o ordonanţă de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplinește cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”, se arată în legea adoptată de Parlament.

Ce au decis judecătorii de la CCR

Vizavi de această excepție, judecătorii de la CCR au decis să o respingă ca neîntemeiată. Cu alte cuvinte, legea de modificare a Codului Penal, adoptată de Parlament, este și clară, și în acord cu alte legi în vigoare.

”Astfel, chiar dacă legiuitorul nu a reglementat un anume prag valoric al pagubei sau o anumită intensitate a vătămării intereselor legitime ale persoanelor fizice/ juridice pentru reţinerea infracţiunilor de abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu, aspect care, în jurisprudenţa anterioară a Curţii Constituţionale nu a atras neconstituţionalitatea normei în cadrul controlului a posteriori de constituţionalitate, acţiunea instanţelor judecătoreşti - concordantă cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale - este de natură să menţină şi să consolideze prezumţia de constituţionalitate a textului, care trebuie să îmbine într-un mod armonios aspectele de tipicitate obiectivă şi subiectivă a infracţiunii”, a explicat CCR.

Ministrul Predoiu susținea pragul

Modificările Codului Penal au trecut pe repede înainte, la Senat, cu un prag minim solicitat de Ministerul Justiție, în sumă de 250.000 de lei. Adică, toate prejudiciile cauzate de un funcționar public sub această sumă, nu erau considerate infracțiuni.

După ce societatea civilă s-a revoltat pentru votul de la Senat, au urmat alte ”bâlbâieli” ale autorităților.

La Camera Deputaților, același Minister al Justiției a venit cu un alt prag minim, de 9.000 de lei, invocând o decizie a CCR, care se referă la acest lucru, dar care în realitate nu există.

Apoi, Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a renunţat să mai propună un prag pentru abuzul în serviciu, iar plenul a adoptat proiectul de lege care modifică Codul penal şi vizează abuzul şi neglijenţa în serviciu fără vreun prag minim.

Prin decizia de miercuri, CCR spune că Ministerul Justiției nici nu ar fi trebuit să impună un astfel de prag, el nefiind necesar, pentru ca o faptă penală să poată fi trasă la răspundere și pedepsită.