Curtea Constituțională a decis să amâne, pentru a treia oară, o decizie cu privire la Legea fugarilor. Este vorba despre actul normativ care majorează pedepsele celor care nu se predau după ce au fost condamnați definitiv.

Curtea Constituțională este la a treia amânare

Legea fugarilor, așa cum este cunoscută, a fost votată de Camera Deputaților, pe 29 noiembrie 2023. Proiectul aflat în discuție la Curtea Constituțională a fost inițiat de Ministerul Justiţiei. Dacă va fi promulgată, legea prevede că persoanele condamnate definitiv, care nu se prezintă în termen de şapte zile la Poliţie pentru a fi încarcerate, vor fi considerate evadate. Ele vor risca o nouă pedeapsă cu închisoarea între 6 luni şi 3 ani.

Măsura a fost contestată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). Instanța Supremă a sesizat CCR considerând că sunt încălcate drepturile la un proces echitabil şi cel la libertate individuală. Sesizarea a venit după convocarea Secţiilor Unite, cu participarea a 88 de judecători.

Dezbaterea pe Legea fugarilor a fost programată pe 21 februarie, însă a fost amânată pentru 13 martie. Acum, Curtea Constituțională a anunțat că va lua o decizie peste o săptămână.

Alina Bica, Mario Iorgulescu, Paul de România, Dragoş Săvulescu sau Cătălin Cherecheş sunt doar câteva nume de pe lista persoanelor condamnate definitiv în România, care au fugit din țară. Fugarii condamnați apelează la instanțele din Italia și Grecia pentru a se pune la adăpost. Iar în cele mai multe cazuri reușesc să o facă.

Motivele invocate de ÎCCJ pentru sesizarea Curții

ÎCCJ a sesizat Curtea Constituțională pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, pe Legea pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal. Informația a fost prezentată, la vremea respectivă, într-un comunicat de presă. Judecătorii Instanței Supreme arătau că sunt încălcate mai multe prevederi din Constituție, iar acest lucru necesită o analiză.

„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, în ceea ce priveşte Legea pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal. Sesizarea de neconstituţionalitate priveşte prevederile actului normativ indicat, în ansamblul său, Secţiile Unite apreciind că ar fi încălcate prevederile art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, art. 21 alin. (3) din Constituţia României cu privire la dreptul la un proces echitabil coroborat cu prevederile art. 23 alin. (2) privind dreptul la libertate individuală, precum şi art. 15 alin. (1) şi (2) din Constituţie privitor la neretroactivitatea legii”, se arăta într-un comunicat al Instanţei supreme.

Alina Gorghiu. Sursa foto: Facebook

Legea analizată de Curtea Constituțională

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, explica, în octombrie 2023 care este scopul urmărit prin Legea fugarilor, așa cum a fost cunoscută. Potrivit spuselor sale, actul normativ îi vizează pe cei care se sustrag de la executarea condamnărilor cu închisoarea. Aceștia vor primi o altă pedeapsă cuprinsă între 6 luni şi 3 ani. Alina Gorghiu susținea că în cazul în care un condamnat deifinitiv la închisoare cu executare nu se predă în șapte zile, va fi acuzat și de evadare.

Potrivit noii legi, aflată la Curtea Constituțională, dacă „în 7 zile după ce ai fost condamnat definitiv la pedeapsa închisorii cu executare nu te prezinţi pentru a putea fi încarcerat, vei avea o pedeapsă de până la 3 ani, suplimentar, pentru această variantă nouă de reglementare a infracțiunii de evadare”.

Legea fugarilor a fost adoptată pe 29 noiembrie de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional. Proiectul legislativ a fost trimis la promulgare la președintele Klaus Iohannis. Ulterior, legea a fost , dar apoi a fost atacată la CCR.