Complotul Volcinski-Rovențu nu a fost niciodată înainte de 1989, pomenit ca acțiune anti-Ceaușescu, în mod public. De asta știau doar ofițerii de Securitate care controlaseră situația.

Dar asta nu înseamnă că împotriva lui Ceaușescu nu au mai fost încercări de detronare. În România, nu au existat sindicate și organizații contra regimului ci mici grupuri de acțiune anti-Ceaușescu, în mare parte provenind dintre demnitari sau ofițeri scoși din activitate sub diferite pretexte.

În primăvara anului 1984, generalul Ion Ioniță, generalul Ștefan Kostyal, Vasile Patilineț (cel care a reformat Securitatea și a contribuit la reabilitările politice din 1968, precum și la epurarea echipei lui Gheorghiu Dej), Gheorghe Apostol, Ion Iliescu, generalul Nicolae Militaru, Virgil Măgureanu au fost nume de care a fost legată suspiciunea unui complot prin care se planificaseră înlăturarea liderului de la București, inclusiv destituirea și arestarea acestuia prin forță. 

Fusese plănuită o acțiune de pătrundere spre sala de ședințe CC al PCR, folosindu-se un tunel de acces ce venea de la sediul Consiliului de Stat.

Se vehiculează că Ion Iliescu (acesta la 22 noiembrie 1984 își va pierde atât poziția de șef la Consiliul Național al Apelor și de membru în CC al PCR) ar fi promis că ar fi avut de partea sa 100 de activiști. 

Comploturile puse la cale împotriva lui Nicolae Ceaușescu

Ștefan Kostyal (care primise sarcina să cumpere arme performante din URSS) a fost însă arestat, sub acuzația furtului de electricitate, a deținerii de valută, fapte penale. 

Generalul Ion Ioniță a decedat la câteva luni după ce i s-a descoperit un cancer la stomac, care a evoluat în ritm galopant. Apropiații săi l-au auzit că a început să se simtă rău după ce a fost lovit în abdomen, în timpul unei călătorii cu autobuzul arhiplin. Vasile Patilineț, care fusese ambasador al României socialiste în Turcia (1980-1986), a murit într-un accident suspect de automobil, la 9 octombrie 1986, pe teritoriul Turciei, înmormântarea făcându-se în cel mai mare secret, familia neavând voie să desigileze sicriul adus în țară. 

Ion Iliescu, fost Ministru pentru Tineret, fost Ministru al Apelor, fost prim-secretar la Iași, a fost epurat prin nealegerea în CC al PCR, la Congresul al XIII-lea din 1984 și ulterior prin marginalizarea sa până la postul de director al Editurii Tehnice. Generalul Nicolae Militaru fusese deconspirat în 1983 ca agent al GRU (serviciul militar sovietic de spionaj) și plasat sub observație.

Venirea la putere a lui Mihail Gorbaciov

În luna aprilie 1985, a avut loc o altă tentativă de asasinare a lui Nicolae Ceaușescu. Deja viața devenise tot mai grea, iar cultul personalității dictatorului și soției sale căpăta proporții mari. Se începuse edificarea Casei Poporului și se inaugurase Canalul Dunăre-Marea Neagră, înaintea încheierii lucrărilor de dalare a malurilor canalului. Începuse sistematizarea satelor și transformarea lor în centre urbane agro-industriale, iar tot mai multe suprafețe erau amenajate pentru a fi redate agriculturii. 

Crescuseră nemulțumirile inclusiv în rândul foștilor activiști de partid excluși din eșaloanele puterii și plasați în diverse munci (ei se considerau ”maziliți”) ori cu domicilii forțate, față de acțiunile acoliților lui Ceaușescu dornici să devină slugile cuplului dictatorial, pentru a-și menține privilegiile și protejații. În 1985, se știa că Nicolae Ceaușescu urma să efectueze o vizită în Canada. Se pare că a existat un atac cu o bombă artizanală, pus la cale de către Cristi Dorobanțu, dar dispozitivul nu a funcționat.

Anul 1985 va marca venirea la Moscova în fruntea partidului și statului sovietic a lui Mihail S Gorbaciov cae se va dovedi un partener de dialog pentru Vest mult mai credibil decât Ceaușescu, liderul român încercând o indendență în raport cu ambele superputeri ale lumii.

Evident, încercările de înlătrare a lui Nicolae Ceaușescu vor contiuna și în anii următori. 

(Va urma)