Guvernul dă ca soluţie pentru plata „victimelor colaterale“ ale ordonanţei pensiilor o măsură inexistentă în Codul Muncii.
Fără a şti exact câţi bani va economisi statul prin interzicerea cumulului pensiei cu salariul de la stat sau câte persoane intră sub incidenţa ordonanţei de urgenţă pe care a promulgat-o, executivul se ţine tare: nu modifică nici măcar o virgulă din textul de lege.
Mai mult decât atât, ca replică menită să potolească spiritele agitate ale „victimelor colaterale“ ale Ordonanţei 230/2008 care interzice cumulul veniturilor de la stat cu pensia, ministrul muncii, Marian Sârbu, dă ca soluţie pentru asistenţii sociali sau cei ai persoanelor cu handicap convenţia civilă. El a omis ieri să spună că această formă de contract din Codul Muncii a fost scoasă în perioada mandatului anterior la acelaşi minister.
Astfel, administraţiile locale sunt în situaţia de a nu mai şti în ce condiţii să efectueze plăţile către asistenţii sociali, singura formă legală care le-ar rămâne fiind contractul pe drepturi de autor, prin care nu pot plăti o moaşă, un asistent maternal sau al unei persoane cu handicap. În plus, în legea asistenţilor personali se specifică clar că persoanele care au în îngrijire oameni cu handicap sunt remunerate cu salariu. Contactat telefonic de EVZ, Sârbu a precizat: „Nu ştiu ce convenţie civilă se aplică (în cazul asistenţilor maternali sau al persoanelor cu handicap - n.r.). Pe partea de civil se ocupă Ministerul Justiţiei“. Sârbu: „Nicio familie nu va pierde bani“ Sârbu a declarat că s-a făcut prea mult caz de victimele colaterale ale acestei ordonanţe de urgenţă: asistenţii maternali şi cei ai persoanelor cu dezabilităţi. „Nicio familie nu va pierde bani dacă lucrează pe bază de convenţie civilă“, a dat asigurări Sârbu.
Îl contrazice însă Ecaterina-Ani Jager, preşedinta Asociaţiei Naţionale a Persoanelor cu Handicap Neuromotor (AHNR). „Indemnizaţia de însoţitor este de patru milioane (de lei vechi - n.r.), or, salariul pe care îl primea mama, care este pensionară şi care este şi asistentul meu personal, era cel minim pe economie. Deci cu un milion şi ceva mai mult. Deci dacă renunţă la el vom primi mai puţini bani, care chiar şi-aşa nu ne ajung“, spune Jager.
Potrivit lui Sârbu, în România sunt 110.000 de persoane cu handicap care au dreptul la asistenţi personali, dintre care doar 35.000 folosesc persoane care au o decizie de pensie. Numărul persoanelor afectate necalculat până în prezent
Primul-ministru, Emil Boc, şi ministrul muncii nu ştiu, însă, numărul persoanelor afectate de această ordonanţă şi nici numărul „pensionarilor de lux“ vizaţi de actul normativ.
Boc a recunoscut ieri că Ordonanţa 230/2008 a fost emisă fără a se fi făcut, în prealabil, un calcul estimativ cu numărul persoanelor ce vor fi direct afectate. „Nu am făcut punctual pe fiecare componentă o adunare a tuturor salariilor şi a pensiilor din România“, a spus Boc.
Totodată, el a menţionat că primul efect al acestei măsuri este „cel moral şi de realizare a unui act de dreptate. În subsidiar este vorba despre realizarea unor economii“, a precizat premierul. La rândul său, Sârbu a spus că, „în acest moment, pentru că unele situaţii depind de structurile locale - de primării, consilii judeţene - centralizăm toate aceste date şi le vom prezenta“.
LEGAL, NU SE POATE
„Un asistent maternal nu poate lucra cu convenţie civilă“
Convenţia civilă, pe baza căreia ar trebui să fie plătiţi asistenţii sociali, se dovedeşte a fi o soluţie imposibil de aplicat. Avocat pe probleme de muncă, Emilia Hristescu - de la societatea civilă de avocaţi „Hristescu, Ciocănea şi Asociaţii“ - a explicat pentru „Evenimentul zilei“ de ce acest tip de contract nu poate fi încheiat în cazul asistenţilor maternali sau al celor pentru persoanele cu handicap: „Convenţia civilă nu poate fi făcută pentru activităţi desfăşurate repetitiv, ci doar pentru cele accidentale.
Astfel, asistenţii maternali sau cei ai persoanelor cu handicap, sau profesorii sau medicii care vin zi de zi la muncă nu pot lucra pe bază de convenţie civilă. Administraţiile nu pot renunţa la contractele de muncă, pentru că, altfel, aceşti oameni nu pot fi consideraţi oameni ai muncii“. Mai mult, spune avocatul, convenţiile civile au fost desfiinţate din Codul Muncii, chiar de către actualul ministru al muncii, pe vremea guvernării PSD, când a ocupat acelaşi fotoliu. CONTROVERSE. Asistenţii maternali nu ştiu cum îşi vor primi banii la sfârşitul lunii CONTRE DIN TOATE PĂRŢILE „Nu poţi plăti cu drepturi de autor o moaşă“ „Omisiunea“ guvernanţilor în ceea ce priveşte impactul social al ordonanţei s-a dovedit a fi vitală în ultimele zile: au izbucnit scandalurile cu actorii, profesorii pensionari, medicii, dar mai ales s-au desfăşurat proteste ale persoanelor cu handicap şi asistenţilor maternali, categorii care ar fi cel mai afectate de actul normativ. Motivul: majoritatea celor care au grijă de copii în dificultate sau de persoane cu handicap sunt persoane în vârstă, deja ieşite la pensie, sau membri ai familiei, care în 25% dintre cazuri sunt pensionari. Pentru persoanele cu handicap, problema devine cu atât mai gravă cu cât, în cazul în care asistenţii personali renunţă la serviciu în favoarea pensiei, sunt slabe şansele să găsească pe cineva care să aibă grijă de ei în aceleaşi condiţii şi contra unei sume la fel de mici de bani.
Mai mult, reprezentanţi din administraţia locală spun că nu au un cadru legal prin care să-i plătească pe oamenii care se hotărăsc să accepte să nu aibă contract de muncă.
Ecaterina-Ani Jager, de la Asociaţia Naţională a Persoanelor cu Handicap Neuromotor, e de părere că guvernul trebuie să găseacă rapid o soluţie să scoată de sub incidenţa ordonanţei categoria pe care o reprezintă. „S-a creat un haos din asta. Eu sper că nu va rămâne aşa. Să găsească un plafon, să-i scoată în afara legii, să facă ceva“, a spus Jager. Ea a adus ca argument faptul că oricum acea indemnizaţie de însoţitor, pentru care ar putea să opteze o persoană cu handicap, este mai mică decât salariul pe care îl primeşte un părinte angajat ca asistent personal.
Aşadar, aceasta contrazice afirmaţia ministrului Sârbu, care asigura familiile în care este un adult cu handicap grav că nu le va ieşi din buzunar niciun ban. Mai mult, Jager spune că, obligaţi să aleagă până pe 15 ianuarie la ce renunţă, majoritatea asistenţilor personali ai adulţilor cu handicap au mers la primării, de unde au aflat cu stupoare că nu se ştie cum ar putea fi remuneraţi. Primăriile, împotrivă Problema cu care se confruntă administraţiile locale este tranşată de edilul sectorului 1 din Capitală. „În Codul Muncii este desfiinţată convenţia civilă. Sugestia lor este imposibil de pus în practică pentru că nu avem cadru legal. Guvernul dă din nou dovadă de incompetenţă“, a declarat, pentru EVZ, Andrei Chiliman, primarul PNL-ist al sectorului 1 din Capitală.
El a adăugat că singura formă legală prin care asistenţii sociali pot fi plătiţi este contractul de drepturi de autor. „Dar nu poţi plăti pe drepturi de autor o moaşă sau un asistent maternal“, a conchis Chiliman. Primăria Sectorului 1 a contestat în contencios administrativ ordonanţa şi a depus plângere prealabilă la parlament, în vederea anulării ei. (Andreea Ciupercă)
CITIŢI ŞI: Parlamentarii rămân excepţii de lux