Un aeroport nou, două porturi, parcări pentru a-ţi lăsa maşina la marginea Bucureştiului, astfel încât traficul să nu mai fie îngreunat în oraş, gări care să fie conectate la staţiile de metrou şi reconfigurarea unor străzi sunt doar câteva propuneri făcute de specialiştii în Conceptul Strategic Bucureşti 2035-Faza II.

Proiectul a fost finalizat pe 9 noiembrie de către Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" C.C.P.E.C, în consorţiu cu IHS România EMI Invest. În mare parte, soluţiile găsite de specialişti sunt cele pe care mai toţi edilii Bucureştiului le-au prezentat din 1990 şi până în prezent.

Acces la Marea Neagră şi la Dunăre

Proiectul abandonat de aproape 20 de ani – port bucureştean – care să lege Capitala de Dunăre, este din nou trecut pe lista de investiţii vitală pentru oraş. Numai că, acum, specialiştii spun că ar fi nevoie de două, pe Argeş: unul după Glina şi unul în apropierea localităţii Bragadiru.

"Este foarte importantă sporirea conectivităţii şi accesibilitatea posibilă numai prin dezvoltarea reţelei de autostrăzi, prin construirea celor două porturi la Argeş, care să asigure contactul cu Dunărea", se specifică în documentul ale cărui concluzii vor fi prezentate, astăzi, de către edilul-şef al Capitalei, Sorin Oprescu.

Linia ferată a lui Videanu, din nou pe hartă

Un alt proiect care zace prin sertarele Municipalităţii şi care este amintit în Conceptul Strategic 2035, este construirea unei linii de cale ferată în jurul Capitalei, proiect pus în discuţie şi pe vremea când primar general al Capitalei era Adriean Videanu.

"Importanţa acordată mobilităţii durabile la nivel european se răsfrânge în imperativitatea moderinzării reţelei de cale ferată în ansamblul zonei înconjurătoare a Bucureştiului, constituindu- e o alternativă pentru transportul rutier", mai recomandă arhitecţii şi inginerii care au pus pe hârtie viitorul Capitalei.

Fostul edil-şef a renunţat la acest proiect din lipsă de fonduri, iar CFR călători încearcă de ani buni să pună în practică un astfel de concept. Infrastructura există în mare parte, însă ar mai fi nevoie de reabilitarea ei.

Centura verde-galbenă

Un alt proiect pe care bucureştenii îl aşteaptă de ani buni este Centura Verde a Capitalei. Denumită în conceptul strategic "centura verde-galbenă", ea este vitală pentru reducerea poluării din oraş, care este la cote alarmante, mai ales în zonele cu trafic intens. Numai că, pentru a realiza acest lucru ar fi nevoie de împăduriea a sute de hectare.

Potrivit documentului de la Ministerul Agriculturii, în Periş ar fi nevoie de 30 de hectare, Brăneşti – 30, Dărăşti – 12, Vidra – 48, Petrachioaia – 62, Berceni – 41 şi în 1 Decembrie – 48 de hectare. Doar plantarea şi întreţinerea pădurii timp de trei-şase ani ar costa statul, în medie,25.000 de lei/ha.

Autorităţile vor locuitori ZEN

Dacă o parte din noul concept va fi pus în practică, Capitala va fi "conectată cu lumea" prin străzi aerisite, porturi, aoroporturi, iar în Bucureşti va fi o educaţie "performantă" şi cercetarea va fi bine valorificată. Şi mentalitatea locuitorilor vor să o schimbe specialiştii angajaţi de Primăria Capitalei. Desprins parcă dintr-un curs de yoga, documentul prevede că cetăţenii vor fi membrii unei comunităţi solidare, ce protejează valorile şi respectă tradiţiile.

Totodată, bucureştenii vor fi concilianţi şi deschişi diver sităţii, şi îşi vor construi armonios imaginea de succes. Sociologii spun că acest concept este o utopie şi că aşa ceva nu se va putea realiza.

Siturile industriale, transformate în zone economice

Zone precum Politehnica, unde industria a murit demult, ar putea fi reînviate. Însă nu tot cu fabrici, ci cu funcţiuni de birouri sau alte aglomerări care pot crea locuri de muncă. Autorităţile locale se chinuie să pună în practică această idee din 2006. În prezent, zona Trafic Greu, cele câteva sute de hectare ocupate de platforma industrială Vulcan, platforma Aversa (Obor) sau întreprinderea Rocar şi zona Semănătoarea – Grozăveşti arată ca acum cinci ani.

DEZASTRU

Cât de prost au condus edilii: bucureştenii nu agreează oraşul

Cei care au realizat conceptul strategic spun că dacă nu se vor pune în practică proiectele, pe care au încercat şi foştii edili ai Capitalei să le realizeze, în Bucureşti va fi dezastru. Decăderea economică şi demografică, decalajul mare de dezvoltare între zona de nord şi cea de sud a oraşului şi păduri compromise. Aşa scrie pe eticheta Capitalei în prezent. "Bucureştiul anului 2011 este rezultatul unui proces de dezvoltare incoerentă şi inegală, lipsită de o viziune clară pe termen lung", se specifică în document.

Dacă autorităţile nu vor face nimic, se vor crea dezechilibre sociale majore, iar serviciile vor fi tot mai proaste. "Nemulţumirea cetăţenilor faţă de starea oraşului este generalizată, performanţele de catalizator al economiei au fost mult sub aşteptări, în timp ce competitivitatea scăzută, împreună cu reputaţia nefavorabilă plasează Bucureştiul pe ultimele locuri în clasamentele europene privind atractivitatea vieţii", mai spun specialiştii. Şi, deşi este un oraş mare, forţa de muncă calificată nu este valorificată, pentru că nu are unde, iar fragmentarea politică a oraşului a făcut ca acesta să se dezvolte haotic.

2016
este anul în care ar trebui să înceapă marile proiecte de dezvoltare ale Capitalei, pentru ca să avem un oraş funcţional, cu servicii la nivel european şi cu o economie sustenabilă