Cum sunt organizate reţelele hoţilor de maşini. Unde ar fi urmat să ajungă BMW-ul lui Hrebenciuc Jr

Cum sunt organizate reţelele hoţilor de maşini. Unde ar fi urmat să ajungă BMW-ul lui Hrebenciuc Jr

Hoţii l-au lăsat din nou fără maşină pe Andrei Hrebenciuc. I-au luat cheile din vestiarul unei săli de sport în care se afla şi au plecat la volanul BMW-ului seria 6, în valoare de aproximativ 60.000 de euro. Surse din Poliţie spun că dacă n-ar fi fost găsită abandonată pe o stradă din Sectorul 6, iar hoţii nu s-ar fi speriat de notorietatea acestuia, cel mai probabil, maşina ar fi avut ca destinaţie spaţiul ţărilor ex-soviectice.

Dacă s-ar fi vândut în ţară, hoţii ar fi modificat seria motorului. Bandele hoţilor de maşini sunt împărţite pe categorii: cei care fură doar maşini de lux, cei care le aduc din străinătate sau "amatorii" care preferă Daciile 1300. Din UE nu se fură, se închiriază Cum arată profilul hoţului de maşini? "Are până în 30 de ani, e recidivist, are studii medii, e tupeist, îi plac manelele şi să arunce cu bani în lăutari. Are talent nativ la tehnică", îl caracterizează comisarul şef Mitică Stănescu, şeful departamentului de Furturi Auto din cadrul Inspectoratului General de Poliţie.

Mai nou, maşinile furate din afară intră cu acte în regulă în ţară. Liderii reţelei, care de obicei sunt în număr de 2-3, îşi iau "săgeţi", oameni cu venituri modeste, pe care îi plimbă prin Europa şi îi pun să semneze contracte de închiriere de maşini la diverse firme de tip "rent-a-car". "Săgeţile" primesc între 100 şi 200 de euro pentru fiecare maşină închiriată.

Apoi, automobilul este adus în România, iar capii reţelei se ocupă de falsificarea actelor de provenienţă şi a certificatului de proprietate. Toate falsurile sunt făcute pe computere şi se folosesc inclusiv date fictive, cărţi de identitate false. "De cele mai multe ori, maşinile sunt trecute pe numele unor firme radiate sau sunt copiate de pe internet codurile unora active. Au fost firme care s-au trezit că au automobile pe numele lor, deşi nu cumpăraseră niciuna", precizează comisarul şef Stănescu. Cu 20% mai ieftine decât preţul pieţei În aproximativ trei săptămâni, cât durează contractul de închiriere şi până îşi dă seama firma de închirieri că le-a dispărut maşina, aceasta îşi poate schimba proprietarul chiar şi de trei ori.

Ne puteți urmări și pe Google News

Ca să scape repede de marfă, hoţii vând cu aproximativ 20% sub preţul pieţei. Maşinile pot fi descoperite în trafic după seria motorului, care nu este modificată. Într-un astfel de caz se confiscă maşina, iar cumpărătorul rămâne cu paguba. Dacă nu sunt prinşi liderii reţelei, iniţial sunt trase la răspundere persoanele care au făcut contractele de închiriere, "săgeţile". Se trimit mandate de arestare pe numele acestora, către instanţele româneşti, iar dacă sunt găsiţi sunt predaţi şi anchetaţi de autorităţile din ţara respectivă.

În România pot fi cercetaţi şi arestaţi doar capii, cei care au făcut falsurile şi au vândut maşinile. Firme de leasing păcălite. 10 camioane întoarse din drum

Un alt tip de escrocherie se face cu maşinile aflate în leasing. De astfel de "afaceri" se ocupă unii patroni ale căror firme sunt în pragul falimentului. Maşinilor deţinute de aceste societăţi li se falsifică actele pentru a fi trecute graniţa, iar apoi le vând, de obicei, în ţări europene unde sunt comunităţi mari de români – Spania sau Italia.

"Nu-şi plătesc ratele timp de trei luni, iar firmele de leasing, potrivit legii, încep procedura de executare silită. În acest timp, aceştia le duc afară. De curând am întors 10 camioane, trei le-am prins la vama cu Bulgaria, iar restul înainte de a intra în Turcia. Aveau ca destinaţie ţări arabe", a mai adăugat comisarul şef Stănescu.

Hoţii ar avea timp berechet să vândă maşinile peste graniţă pentru că un proces de executare durează cel puţin un an, iar firmele de leasing trebuie să poată demonstra că automobilele lipsesc din ţară.

Oricum, după ce maşinile trec graniţa, patronii societăţilor le declară furate în scopul de a-şi încasa şi asigurarea. Cât cumperi ziarul, hoţul se urcă în maşină şi pleacă

Cei mai versaţi hoţi sunt cei care fură maşini de lux. Poliţiştii spun că i-au învăţat "meserie" hoţii polonezi şi sârbii, care au încercat noile tehnologii instalate pe automobile înaintea lor. Prin dispozitive speciale, aceştia reuşesc să intre pe frecvenţa alarmelor şi să le dezactiveze. Apoi, intră în maşină forţând încuitoarea portierei.

După aceea, printr-un laptop conectat la computerul de bord, reuşesc să dea peste cap sistemul de operare şi pornesc maşina. În cazul unor hoţi specializaţi, furtul poate dura şi mai puţin de un minut.

Alţii nu se mai complică recurgând la tehnologie, ci fură maşinile ca şi cum ar şterpeli poşeta unei femei. Îşi urmăresc o vreme victima şi obiceiurile pe care le are. Apoi, când şoferul îşi lasă maşina pornită şi merg să deschidă garajul sau să cumpere ziarul, se urcă la volan şi pleacă în trombă. Unde ajung automobilele furate

Poliţiştii spun că maşinile de lux care sunt furate de la noi iau drumul spaţiul ex-sovietic. Autorităţile primesc deseori înştiinţări de la poliţiştii din Ucraina, Belarus, Georgia etc. că au fost descoperite maşini furate. Automobilele revin în ţară, dar ancheta se opreşte la graniţă şi aproape niciodată nu mai poţi merge pe fir pentru a afla cine le-a furat din România.

O altă categorie de hoţi de maşini preferă să le vândă în România. Cea mai la îndemână metodă este să le schimbe seria de motor. Pur şi simplu se decupează seria şi este înlocuită printr-o sudură foarte fină cu alta, falsă.

"Pentru protejarea împotriva furtului e bine venit orice tip de sistem suplimentar. Încă o alarmă, chiar şi clasicele sisteme de blocare a volanului, orice e vizibil şi poate deveni un element de descurajare pentru hoţ. Ideal ar fi, pentru cei care îşi permit, să-şi facă o asigurare de tip CASCO şi să folosească un sistem de monitorizare prin GPS" Comisar şef Mitică Stănescu – Furturi Auto Inspectoratul General de Poliţie

TOP PE ORAŞE

Câte maşini s-au furat în primele trei luni ale anului Bucureşti

  • 2010 – 430
  • 2011 – 355

Constanţa

  • 2010 – 37
  • 2011 – 65

Cluj

  • 2010 – 18
  • 2011 – 33

Râmnicu Vâlcea

  • 2010 – 10
  • 2011 – 23

Total autovehicule

  • 2010 – 972
  • 2011 – 952