Directorul Centrului National Cyberint din cadrul SRI, Anton Rog, a vorbit la emisiunea Întrebări esențiale de la EVZ TV, moderată de Dan Marinescu, despre modul în care sunt influențați alegătorii pe Facebook.
Acesta a fost întrebat dacă există pericolul ca și în România să se întâmple ca rețelele sociale să influențeze procesul electoral așa cum s-a întâmplat deja în țări cu tradiție democratică, precum Statele Unite, Marea Britanie, mai exact cu privire la Brexit.
”La fel, ne ducem la sursele oficiale și deschise care au fost făcute publice și cel puțin în scandalul Cambridge Analitica, România a fost dată de ei ca și client al companiei. Deci, probabil la un moment dat, într-un anumit context au fost clienți din România care au apelat la serviciile lor, dar nu într-un context atât de important și larg cum s-a întâmplat în Statele Unite și în Marea Britanie.
Ca să explicăm cum stă povestea cu Cambridge Analitica. Legătura e făcută implicit cu datele pa care noi le facem publice pe net în motoare de căutare , în formulare pe care le completăm când ne cumpărăm diverse lucruri sau suntem înterbați sau interesați de diverse lucruri, în principal cu Facebook.
Ne puteți urmări și pe Google News
Povestea a fost că Facebook a dat accept celor de la Cambridge Analitica la seturi de date care au legătura cu analiza de sentiment a utilizatorilor rețelelor. Adică le-au spus celor de la Cambridge Analitica ce le place și ce nu le place unor cartegorii largi, extrem de largi, a milioane sau poate sute de milioane de oameni din diverse teritorii, culturi și state sau democrații. Pe baza analizei de sentiment cei de la CA pe anumite grupuri bine definite au venit cu mesaje video, audio, cu text care împingeau opiniile într-o anumită direcție. Adică, spre exemplu, în Statele Unite, dacă era un grup diuntr-un anumit stat cu număr mare de electori care nu apreciau politica externă a Statelor Unite pe o anumită chestiune atunci acele conotații negative de politică externă le-au legat de un anumit candidat, deș în realitate lucrurile nu au stat așa. Au pistonat alegătorii din zona respectivă , din arealul respective cu mesaje video, audio, text în care asociau toate lucrurile negative cu un candidat, altul decât cel care contractase serviciile de la ei. Și atunci, sigur că acolo s-a realizat influențarea masivă a unor mase de populație, acei oameni fiind predispușuii a nu vota cu candidatul respective, erau indeciși, iar după bombardarea cu acele mesaje ei au fost convinși, o mare parte din ei să voteze cu contracandidatul. Ăsta este mecanismismul mare care a funcționat. La fel și Marea Britanie (n.r. cu ocazia Brexitului). A fost și un film, chair Brexit s-a numit.”, a răspuns acesta.
Recomandările noastre
