Sursa foto: Dreamstime Brazilia trebuie să semneze cel puțin un acord cu vecinii pentru a-și redobândi întâietatea globală în domeniul mediului.
Summit-ul Amazoniei care are loc în perioada 8-9 august în oraşul Belém oferă Braziliei prilejul de a unifica discursul regional în negocierile internaționale cărora va trebui să le facă față în viitor, scrie publicația braziliană O Globo.
Există viziuni diferite cu privire la conservarea și dezvoltarea economică a regiunii între cele opt țări care alcătuiesc Organizația Tratatului de Cooperare Amazoniană (OTCA) - Brazilia, Bolivia, Columbia, Ecuador, Guyana, Peru, Surinam și Venezuela. Dacă va dori să-și afirme pozițiile și să-și reia întâietatea globală în lupta împotriva schimbărilor climatice, este important ca Brazilia să aibă, cel puțin, sprijinul vecinilor săi.
Țara este, de departe, cea mai critică privind viitorul Amazoniei. Concentrează 62% din pădure și răspunde de 75% din suprafața distrusă din biomul amazonian. În 2022, a doborât al cincilea record anual consecutiv de defrișare, cu cea mai mare suprafață tăiată într-un răstimp de 15 ani - 10.573 de kilometri pătrați. În cei patru ani de guvernare Jair Bolsonaro, distrugerea a crescut cu 150% față de cei patru ani anteriori și a depășit zonele statelor Sergipe și Alagoas la un loc.
Ne puteți urmări și pe Google News
Schimbarea de guvern și întărirea Ministerului Mediului, predate de președintele Luiz Inácio Lula da Silva din nou Marinei Silva, au modificat tendința. Din ianuarie până în iulie, defrișările au scăzut cu 42,5% față de aceeași perioadă din 2022. Alertele au acoperit 7.952 de kilometri pătrați, cea mai mică suprafață din ultimii patru ani. În luna iulie, distrugerile au scăzut cu două treimi comparativ cu anul trecut. S-a deschis o perspectivă pozitivă pentru obiective ambițioase de mediu, care sunt din ce în ce mai necesare pentru combaterea schimbărilor climatice.
Eliminarea defrișărilor în Pădurea Amazoniană
Propunerea Marinei este ca reuniunea OTCA din oraşul Belém să aibă ca rezultat eliminarea defrișărilor ilegale până în 2030. În perioada 2004-2012, Brazilia a obţinut deja, prin Planul de Acțiune pentru Prevenirea și Controlul Defrișărilor din Amazonia Legală (PPCDAm), reducerea aceasta cu 83%. Nu există niciun motiv pentru a nu repeta reuşita.
Dacă îți stabilești obiectivul eradicării sale până în 2030, este sigur că și celelalte ţări prezente îl vor adopta. Dar protejarea pădurii, prin luarea de angajamente măsurabile, este cel mai mic lucru la care să ne așteptăm din partea guvernelor. La fel de importantă este dezvoltarea alternativelor de creștere durabilă în regiune. Practicile ilegale precum pescuitul, vânătoarea, mineritul sau exploatarea lemnului nu vor dispărea doar ca urmare a interdicţiei. Provocarea constă în a oferi căi viabile populației amazoniene.
Se dorește interzicerea exploatărilor de petrol
Obstacolele nu sunt banale. Pentru început, nu există un consens cu privire la asemenea alternative. Unii vor să interzică explorarea petrolului, în timp ce Brazilia însăși studiază prospectarea lângă gurile fluviului Amazon. Un alt obstacol este alianța dintre politicienii locali, tăietorii de lemne și mineri. Ca să nu mai vorbim despre prezența rarefiată a puterii publice pe un teritoriu vast, care a devenit o rută a traficului internațional de droguri, lemn și animale exotice, sub controlul crimei organizate cu rădăcini adânci în regiune.
Este de bun augur faptul că țările amazoniene – pe lângă cele opt OTCA, și Franța, suverană a Guyanei Franceze invitată la întâlnirea din oraşul Belém – să se întrunească pentru a face schimb de experiență și pentru a formula politici comune. Se speră doar ca reuniunea autorităților să poată trece dincolo de documentele redactate pe baza unor promisiuni goale și să poată oferi restului planetei un răspuns capabil să armonizeze conservarea și dezvoltarea. (Editorial. Traducerea: Iulia Baran/ibaran/rlambru)
Recomandările noastre
