Deşi sunt muncitori, cinstiţi, harnici, patrioţi şi inteligenţi, românii se văd într-o lumină defavorabilă dată de traiul greu şi lupta pentru supravieţuire, se precizează într-un studiu realizat de compania Mercury Research.

Astfel, din cercetarea CATIbus realizată în luna februarie de Mercury Research, pe un eşantion de 680 de persoane din mediul urban cu vârsta peste 18 ani, reiese că aproape jumătate dintre românii intervievaţi (46%) s-au gândit, în ceea ce-i priveşte, la asocieri mai puţin laudative. Cu toate acestea, o treime dintre repondenţi (33%) au facut aprecieri pozitive, harnicia, optimismul şi inteligenţa fiind printre primele valori menţionate.

Profilul românului

Împovărat de viaţa grea şi lupta pentru supravieţuire, muncitor, harnic şi cinstit, cu conştiinţă naţională şi patriot, suflet mare, inteligent , care se identifică cu tradiţiile şi istoria naţională, dar şi cam certat cu legea, acesta ar fi portretul cetăţeanului român, aşa cum reiese el din răspunsurile oferite de participanţii la studiu.

Ce ne caracterizează?

Traiul greu este pe primul loc în aprecieri şi a fost menţionat de doi din zece români din mediul urban. Pe poziţia a doua se află conştiinţa naţională, prezentă la 12% dintre români. Termenii definitorii au fost, în acest caz,  "patriotism", "confraţi", "unire", "naţionalism", "limba română".

Romanul este şi gospodar, harnic, meşteşugar şi priceput, aceste însuşiri fiind indicate de 11% dintre românii din mediul urban cu vârsta peste 18 ani.

Caractere contradictorii

Printre trăsăturile cu care se identifică românii se află şi cinstea, corectitudinea sau modestia (8%), aceste trăsături fiind mai degrabă menţionate de persoanele mai în vârstă. În acelaşi timp, sunt şi certaţi cu legea, 8% asociind românii cu hoţia, criminalitatea, violurile sau atacurile.  Bărbaţii sunt într-o măsura mai mare de acord cu aceste trăsături negative, 12%, faţă de doar 4% dintre femei.

Puţini români cu "suflet mare"

Are românul un suflet mare? 7% dintre repondenţi cred că da, spunând că românii sunt sufletişti, iertători, buni, calzi, darnici, îngăduitori sau toleranţi.

Inteligenţa se află şi ea între primele 10 atribute, cu 6% dintre opţiunile românilor, în special pentru tinerii între 18–24 de ani, aceştia făcând detaşat diferenţa cu 11%. Ne identificăm cu Burebista, sarmalele şi ţuica

Printre reperele de identitate naţională menţionate de 6% dintre românii de la oraşe se numără tradiţiile, patrimoniul sau istoria naţională. Participanţii la studiul Mercury Research au amintit nume de conducători precum Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul sau Burebista, ori repere geografice cum ar fi Vârful Omu şi Bucovina.

De asemenea, românii se identifică cu originile (Dacia, dac, latin) sau cu specialităţile gastronomice precum micii, sarmalele şi ţuica.

Ospitalitatea, care este considerată de mulţi ca fiind principala caracteristică pentru atragerea turiştilor în România, este menţionată de 3% dintre românii din mediul urban.

Cum ne văd străinii?

Un studiu realizat de Mercury Research, în 2008, pentru Agenţia pentru Strategii Guvernamentale, arată că primele lucruri cu care spaniolii asociază România în mod spontan sunt sărăcia şi mizeria (21%). Urmează delincvenţa (9%), romii (5%) şi faptul că România este o ţară cu dificultăţi economice, fără locuri de muncă (5%). 4% dintre spanioli asociază România cu Dracula, Transilvania şi vampirii.