O echipă de arheologi turci a făcut o descoperire impresionantă, găsind o tăbliță de lut veche de 3.500 de ani. După ce au descifrat inscripțiile de pe aceasta, specialiștii au ajuns la concluzia că textul reprezintă o listă de cumpărături pentru obiecte de mobilier, cum ar fi mese și scaune.

Tăbliță de lut cu cea mai veche listă de cumpărături

Tăblița, datând din secolul XV î.Hr., conține o listă detaliată de achiziții pentru mese, scaune și taburete din lemn, arată un articol publicat miercuri de Live Science.

Mehmet Ersoy, ministrul turc al culturii și turismului, a subliniat importanța acestei descoperiri pentru înțelegerea structurilor economice și sociale de la sfârșitul Epocii Bronzului.

Scrisul de pe tăbliță este cuneiform akadian, un sistem de scriere logo-silabic utilizat în Orientul Mijlociu în acea perioadă.

Akadiana, acum o limbă moartă, era una dintre primele limbi semitice, fiind vorbită din mileniul III î.Hr. până în secolul I d.Hr. Aceasta este înrudită cu ebraica și araba și a fost folosită într-o arie geografică vastă, incluzând Iranul, Egiptul, sudul Irakului și Turcia.

Echipa de arheologi a găsit această tăbliță de lut în timpul unor lucrări de restaurare după un cutremur la situl arheologic Alalakh, în provincia Hatay. Aceasta măsoară 4 pe 1,6 centimetri și cântărește 28 de grame.

Alalakh, cea mai mare așezare din regiune în mileniul II î.Hr

Alalakh, situat în apropiere de Antakya, în sudul Turciei, era capitala regatului Mukiş și cea mai mare așezare din regiune în mileniul II î.Hr. Ocupată de amoriți, o populație semitică din vestul Mesopotamiei (actuala Siria), regiunea este presărată cu movile mari sau "telluri" - coline artificiale, foste așezări omenești abandonate.

În secolul XV î.Hr., Alalakh făcea parte din Imperiul Mittani, un stat hurian în nordul Siriei și sud-estul Anatoliei, fondat de indo-iranieni.

Zona era renumită pentru ceramica locală, precum și pentru prelucrarea metalelor și a sticlei. În jurul anului 1350 î.Hr., regele Shattiwaza al Mittani a pierdut controlul asupra orașului în fața regelui hitit Suppiluliuma. Informațiile istorice amănunțite despre destinul regiunii au fost furnizate de o altă tăbliță de lut descoperită de arheologi.

Arheologii studiază tăblița și alte artefacte cu scriere cuneiformă din regiune pentru a înțelege mai bine dinamica socială și economică a epocii. În această cercetare, echipa turcă a colaborat cu asiriologul Jacob Lauinger de la Universitatea John Hopkins și cu studentul său doctoral, Zeynep Türker, pentru a afla mai multe detalii despre tăbliță.