În timp ce autoritățile din Republica Macedonia de Nord, Muntenegru și Bosnia și Herțegovina au ratat ocazia de a negocia vaccinurile împotriva coronavirusului încă din luna noiembrie și au așteptat să-și aprovizioneze populația exclusiv cu vaccinuri prin mecanismul COVAX, acestea au rămas mult în urmă în procesul de vaccinare în condiții de epidemie în creștere. Președintele sârb Alexander Vucic, care și-a aprovizionat țara cu vaccinuri din Rusia, China, de la companiile Pfizer / Biontech și Moderna, și deține cantități semnificative, a fost suspectat că profită de situație pentru a sublinia că el deține rolul de lider în regiune. El a donat cantități simbolice de vaccinuri acestor țări din Balcanii de Vest, întotdeauna în fața camerelor de televiziune.

Donația a fost primită cu mare căldură de premierul Republicii Macedonia de Nord, Zoran Zaev. Pe 14 februarie, la punctul de control al frontierei Tabanovce, Vucic i-a înmânat personal o cutie cu 4.680 dintr-un total de 8.000 de doze de vaccin Pfizer / Biontech. Zaev a subliniat cât de important este ca primele vaccinuri din Republica Macedonia de Nord să provină „din Serbia frățească și prietenoasă”. Întrebarea de ce vaccinurile au fost date primului ministru Zaev și nu omologului lui Vucic, președintele macedonean Stevo Pendarovski, a rămas fără răspuns.

La data de 17 februarie, premierul sârb Ana Bernabic a adus în Muntenegru un transport de 2.000 de doze de Sputnik V, după discuții între politicianul pro-sârb Andrija Mandic și președintele Vucic. La 9 martie a sosit un al doilea transport cu alte 2.000 de doze de vaccin rusesc, donate de Serbia.

La începutul lunii martie, autoritățile bosniace au fost nevoite să accepte 5.000 de doze de vaccin AstraZeneca, din nou personal de la Vucic, în ciuda rolului său politic în războiul din Bosnia şi Herţegovina. Donația a fost întâmpinată cu sentimente amestecate. Membrii președinției bosniace i-au mulțumit, iar reprezentantul președinției croate, Zeljko Komsic, a menționat că gestul a meritat, chiar şi dacă un vaccin ar salva doar o singură viață omenească. Liderul musulman bosniac Bakir Izetbegovic a spus că a văzut „acest gest frumos și simbolic ca răspuns la faptul că Bosnia și-a trimis propriii medici, în urmă cu câteva luni, în ajutor la Sandzak”.

Cu toate acestea, ministrul de externe Bisera Turkovic a aruncat o umbră de îndoială asupra calității vaccinurilor primite, spunând că dozele donate de AstraZeneca au fost făcute în India și trebuie aprobate de Agenția Bosniacă pentru Medicamente. Președintele Partidului Poporului și Justiției, formațiune de opoziție, Elmedin Konakovic, crede că Bosnia a fost umilită de donația Serbiei. El a declarat pentru televiziunea N1 că liderii Bosniei și Herțegovinei „nu au mândrie și onoare” și primesc vaccinuri din Serbia, care ascunde cel puțin zece inculpați de crime de război comise în Bosnia. Analistul politic Esad Baital a declarat pentru Deutsche Welle că Bosnia și Herțegovina nu a cerut vaccinuri de la Vucic și că el însuși a făcut acest gest, aparent „atent planificat și de pseudo-solidaritate, prevăzut să transmită mesajul „eu nu sunt cel pe care îl știți, eu sunt cel pe care îl vedeți și îl auziți astăzi la Sarajevo".

Vucic a spus la Sarajevo că Serbia se comportă ca un vecin și un prieten și că nu se gândește la dominația din regiune. "Atât noi, în Serbia, cât și dumneavoastră, în Bosnia și Herțegovina, am sperat pentru vaccinuri de la UE, dar nu le-am primit. Vom mulțumi (Uniunii Europene) în martie sau aprilie, când vom primi primele vaccinuri în cadrul mecanismului COVAX. Noi, popoarele balcanice, ne putem ajuta cel mai mult reciproc", a spus președintele sârb.

Cea mai puternică neîncredere și chiar rezistență la gesturile Serbiei a fost în Kosovo, după ce, în decembrie anul trecut, autoritățile sârbe au început vaccinarea în zonele sârbe din nordul Kosovo. Pristina a declarat că aceasta este o încălcare a suveranității țării, că autoritățile kosovare nu au autorizat utilizarea acestor vaccinuri și că vor opri „canalele ilegale” pentru importul vaccinului. Albin Kurti, cel mai probabil prim-ministru al Kosovo, a declarat că Kosovo este orientat spre Occident și nu este sigur de calitatea vaccinurilor din Rusia și China și consideră că vaccinurile lor sunt legate de jocurile geopolitice.

Vaccinarea în Albania a început la data de 11 ianuarie, cu 975 de doze de Pfizer / Biontech - o donație dintr-o țara ce nu a fost menționată. În următoarele săptămâni, au început să sosească loturi de vaccinuri și pe linia mecanismului COVAX. Albania a semnat un acord cu Pfizer pentru furnizarea a 500.000 de doze. Premierul Edi Rama a anunțat că imunizările în masă vor începe în luna aprilie. De asemenea, el a promis că va asigura 360.000 de doze de vaccin dintr-o altă țară „prietenă”, dar nu a specificat despre ce țară este vorba și când vor fi livrate vaccinurile.

Cantitățile de vaccinuri sunt într-adevăr mai degrabă simbolice, dar au ajutat țările din Balcanii de Vest să-și vaccineze măcar personalul medical.

Turcia  nu i-a dezamăgit din nou pe turcii ciprioți, al căror stat autoproclamat există datorită ajutorului său. Până în prezent, Ankara le-a trimis turcilor ciprioți 100.000 de doze de vaccin chinezesc KoronaVak, care este folosit pentru vaccinarea din Turcia.

Aproximativ de zece ori mai puține vaccinuri au fost furnizate de UE către Republica Turcă a Ciprului de Nord, care este recunosută doar Ankara. Uniunea a trimis 10.570 de doze de Pfizer / Biontech și Astra Zeneca turcilor ciprioți, iar UE a livrat mai mult de 100.000 de doze către Republica Cipru, stat membru. Vicepreședintele turc Fuat Oktay a descris cantitatea furnizată de UE turcilor ciprioți ca fiind minimă „cât pentru a spune” că au fost trimise vaccinuri. "Dar dacă te uiți la prezentare, publicitatea și vâlva care se face, îți vei spune că UE a vaccinat întreaga comunitate", a spus el, în timpul vizitei primului ministru al Republicii Turce a Ciprului de Nord, Ersan Saner, în Turcia, săptămâna trecută. "Bineînțeles că noi, ca țară mamă și țară garant, nu am rămas indiferenți și nu vom rămâne în viitor", a apreciat Oktay contribuția Turciei. Populația Republicii Turce a Ciprului de Nord, recunoscută de Ankara, numără aproximativ 330.000 de persoane, iar plasarea tuturor dozelor asigurate de vaccin ar situa-o printre primele din lume în ceea ce privește ponderea vaccinărilor.

În Cipru, problema trimiterii de vaccinuri din UE turcilor ciprioți a provocat tensiuni. Liderul lor, Ersin Tatar, a declarat inițial că va accepta vaccinurile numai dacă acestea vor fi primite direct din UE, nu prin Republica Cipru, al cărei guvern nu este recunoscut de ei. Tatar a fost însă criticat pentru această poziție, chiar și în Ciprul de Nord, fiind acuzat de politizarea unei probleme cruciale de sănătate publică.

În cele din urmă, Tatar a fost forțat să cedeze și să fie de acord ca Republica Turcă a Ciprului de Nord, recunoscută exclusiv de Ankara, să primească vaccinurile prin Comisia tehnică pentru sănătate din cele două comunități. Astfel, vaccinuri au fost trimise în Ciprul de Nord de către Pfizer / Biontech, care a trecut prin teritoriul insulei controlate de Republica Cipru.

Până în prezent, Turcia este mult mai puțin activă în „diplomația cu vaccinuri” comparativ cu ajutorul trimis anul trecut sub formă de măști de protecție, dezinfectanți și alte instrumente necesare pentru prevenirea COVID-19. Avioanele turcești au trimis transporturi în diferite părți ale lumii, însoțite de citatul obligatoriu al poetului persan și misticului sufist Mevlana Jelaleddin Rumi - „După disperare vine o nouă speranță, după întuneric - un soare mult mai puternic”. Cu toate acestea, se poate dovedi că, cu aprobarea utilizării unuia dintre vaccinurile turcești dezvoltate, Ankara va da dovadă de generozitate față de alte țări din regiune și nu numai ca parte a diplomației de vaccinare, spun observatorii.

Vaccinarea în Republica Moldova a început la începutul lunii datorită unui lot de vaccinuri donat de România. Primele 21.600 de doze ale companiei AstraZeneca au ajuns la Chișinău la 27 februarie. Avionul cu vaccinurile a fost întâmpinat personal de președintele Maia Sandu. "Suntem foarte recunoscători țării frățești pentru vaccin", a spus ea. Ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, a menționat că primele doze au venit din România, având în vedere „relațiile speciale dintre cele două țări, bazate pe limbă, cultură și istorie”. Moldova a făcut parte din România până în 1940, când a fost anexată de Uniunea Sovietică.

La începutul pandemiei, în mai 2020, România a trimis un ajutor Moldovei sub formă de echipament medical și de protecție, care a fost livrat sub un pod de la periferia Chișinăului. Acest lucru a fost interpretat de mulți ca o atitudine umilitoare la adresa Bucureștiului, dar atunci președintele era prorusul Igor Dodon. Situația pare să se schimbe odată cu proeuropeana Maia Sandu. Primul ei invitat din străinătate a fost președintele român, Klaus Iohannis, care a oferit Moldovei o subvenție nerambursabilă de 100 de milioane de euro pentru a extinde domeniile de cooperare și pentru a ajuta la combaterea pandemiei, constând în măsuri de protecție și 200.000 de doze de vaccin.

Ziarul „Adevărul” a comentat că, printr-o strategie bine gândită, Republica Moldova ar putea deveni o piață interesantă pentru România în redresarea economică post-pandemie. România este consecventă în sprijinirea Chișinăului - în februarie, București a trimis un ajutor umanitar în valoare de aproximativ 2,3 milioane de euro, constând din măști de protecție, combinezoane și mănuși. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a început chiar să vorbească românește, apreciind gestul. Pe Twitter, von Der Layen a scris „Mulţumesc, România. (BTA)