Industria saloanelor de masaj erotic este în picaj de când a devenit atât de simplu să te faci patron de stabiliment. Proprietarii spun că piaţa o strică şi concurenţa neloială – cei care oferă, la acelaşi preţ, servicii sexuale.

Ca orice piaţă a serviciilor, saloanele de masaj erotic cunosc, în ultima perioadă, un moment dificil. Sunt atât de multe, încât majoritatea patronilor au hotărât să lase din preţ, să găsească locuri cu chirii mai mici şi să caute să dea lovitura cu clienţii străini. Sunt mult mai puţini, sesizează italianul Maurizio Cerasino, şi el fost proprietar de salon. În 2004, când a venit prima oară în România, se gândea să revină şi să deschidă o afacere. A venit peste trei ani, în 2007, când a început să facă planuri. A mers în toate saloanele erotice – i-a fost uşor – erau patru, cinci, nu mai multe. Şi nu i-au plăcut: "Ce exista atunci pe piaţă era făcut «româneşte». Un apartament într-un bloc din centru, unde intră oameni, ies oameni, un flux continuu. Trei saltele, o toaletă şi beţe parfumate".

Cerasino spune că el avea în cap să aducă străini care să spargă bani pe relaxare şi pe distracţie cu fete frumoase. Pentru asta, trebuia să-i aducă într-un loc în care să stea mai mult de o oră: "Nu erau detalii şi nici nu se lucra la standarde, pentru că nu exista pe atunci concurenţa care să te facă să fii mai bun. Iar clienţii nu erau răsfăţaţi deloc. Era, cum am spus, «româneşte»: banii se băgau în buzunar, fără nicio investiţie". Probleme cu vecinii

Pe Maurizio Cerasino îl ştie toată lumea din industria de "adult entertainment" (distracţie pentru adulţi, n.r.). În 2007, şi-a deschis salon chiar în buricul Capitalei, pe Calea Victoriei. A investit puţin – cam 5.000 de euro - , a făcut selecţie pentru angajate şi a adus italieni cu duiumul.

Problemele au început să apară, pentru că se lucra noaptea: "Succesul a fost destul de mare, dar clienţii veneau de la miezul nopţii încolo. Şi-atunci hârâiam liftul toată noaptea, ieşeau discuţii cu vecinii şi-am plecat de-acolo".

A mutat mişcarea pe Calea Griviţei, într-o casă mare: "Am conceput salonul ca pe un loc de relaxare. Jos, la parter, era barul. Venea clientul, bea ceva, vedea o fată, mergea sus într-o cameră. Putea merge la piscină, la saună, totul era degajat". Avea însă un asociat român. Combinaţia a dat greş. În 2008 a fost marele boom

Italianul îi descrie pe patronii români, indiferent de domeniul în care activează, ca fiind lacomi. "Sunt o grămadă de taxe, de impozite şi de cheltuieli în această afacere. Nu poţi minţi clientul încărcându-i nota de plată, pentru că nu mai vine a doua oară. Şi mai e o altă problemă. În 2008 a fost, cum se spune, «boom-ul» saloanelor de masaj erotic. Ora era între 250 şi 300 de lei. Începuse să se ştie pe unde se oferă şi sex, aşa că nimeni nu mai venea la tine. Pentru aceiaşi bani, clientul prefera să meargă acolo unde era şi prostituţie".

Italianul povesteşte că a fost anul în care oricine putea prospera din afacerea asta: "Bine, atunci mergea orice. Asta în special, pentru că veneau mulţi turişti. Dar în România e altfel. Oricine se fereşte să spună că a venit să facă sex sau că aici, la voi, se practică turismul sexual ". Districtul roşu. Taximetriştii făceau pe "peştii"

Maurizio Cerasino s-a bucurat şi de o premieră pe piaţa distracţiilor pentru adulţi de la noi. În 2010, a inaugurat, în zona Pieţei Romane din Capitală, primul stabiliment cu femei în geam, ca la Amsterdam. Credea că o să dea lovitura. "A fost cu tam-tam! Era o chestie simpatică", exclamă Cerasino.

La inaugurare, fetele dansau la fereastră, îmbrăcate sumar şi purtând măşti pe faţă. Ca la olandezi! Îşi făcuse clientela, avea preţuri bune. În fiecare noapte, era o vânzoleală în zonă, că taximetrişti "au mirosit" repede posibilele afaceri: "Era o aglomeraţie de maşini acolo în faţă. Taximetriştii încercau să-mi ducă străinii în alte parte, la saloanele de unde primeau ei comisioane. Toată situaţia a făcut să se ducă treaba de acolo. Nici barul de lângă, de unde mai veneau clienţii, nu mai mergea aşa bine".

Cerasino susţine că a refuzat să ofere comisioane pentru clienţii aduşi de taximetrişti, pentru că, plătind salarii, taxe şi utilităţi, el rămânea cu 0. "Făcând un calcul, l-aş fi putut duce, atât cât să supravieţuiască, dar fără ca eu să câştig ceva. Era o durere de cap". CA LA OLANDEZI. Fetele au stat în vitrina salonului de la Piața Romană aproape un an FOTO: FACEBOOK

CINE CÂŞTIGĂ

"90 % dintre saloane oferă mai mult decât masaj"

Proprietarii de saloane de masaj erotic spun că îşi dau seama că e o prostie să faci concurenţă pe baza preţurilor, mai ales că serviciile sunt cam aceleaşi peste tot. Şedinţele de masaj au intrat, recent, chiar şi pe site-urile specializate de reduceri. La preţiul mediu, de 100 de lei pe oră, ai 50% reducere dacă achiziţionezi un voucher cu cinci lei. Patronii speră să scoată bani din fluxul mare de clienţi şi nu din tariful standard.

"Se strică piaţa. 90 % dintre saloane oferă mai mult decât masaj. Adică e cu sex. Şi nu mai e treabă, pentru că vine clientul şi trage de fată, o bruschează, pentru că el ştie că aşa trebuie să fie – masaj cu act sexual. Să rezolvi problem de acest gen îţi ocupă timp. Eu m-am gândit, la un moment dat, împreună cu mai mulţi patroni, să facem o asociaţie care să garanteze un standard al serviciilor de acest gen. Dar n-ai cu cine", explică Cerasino. Se vinde pe bandă rulantă

Italianul crede că există o soluţie. Se fereşte să spună că şi-ar dori legalizarea prostituţiei şi menţionează că ar vrea o "oficializare" a industriei de "adult entertainment". "Este un motiv pentru care multă lumea vinde acum astfel de business-uri", precizează el. Are dreptate. Site-urile de anunţuri abia răsuflă de câte oferte de acest gen există. Cele mai multe sunt în Capitală. Româncele – nişte femei "obraznice"

Alexandru e patronul unui salon de opt luni. L-a amenajat într-un apartament "de lux" din zona de nord a Capitalei, iar acum îl vinde cu 6.000 de euro, negociabil. Spune că n-a scos mare lucru de pe urma lui. A avut trei angajate şi o fată "la recepţie". "Castingul" l-a făcut la el în sufragerie şi în oraş, la cafea: "Am vrut să lucrez cinstit. Am căutat fete cu diplomă de maseuze, că mă costa vreo câteva sute de euro numai instruirea lor. Dar mă furau. Eu mai am o afacere, care merge bine, şi a trebuie să mă ocup şi de în paralel de amândouă. Mă sunau: «Bă, vezi că nu mai avem ulei de masaj!» Cu o zi în urmă cumpărasem cu arome, cu nebunii. Le aduceam uleiul, dar ele aveau banii încasaţi pe doi clienţi. Şi le-am întrebat: «Voi le faceţi baie în ulei?» Sunt obraznice! Astea-s lucrurile cele mai mici. Le dădeam comision pe fiecare client – 30%. Şi una mi-a zis într-o zi că pleacă, nu-i mai conveneau banii. Ca să aflu că face masaj la ea acasă şi că încerca s-o mai tragă după ea pe una de la salon. A venit aia într-o zi la mine: «Uite, şefu΄, îmi dă comision mai mare dacă mă duc!» Şi s-a dus. După o lună, a venit tot la mine, că femeile se ceartă ori de la bani, ori de la bărbaţi!". "Clientul secret", chiar şi la masaj

Alexandru s-a convins că în viaţa asta cu femeile n-ai cum să ai câştiguri. Pe angajate le-a testat de mai multe ori, ca să se convingă că nu "papă" prea mult din profitul lui: "De scandaluri m-a ferit Dumnezeu! Că din start le-am spus: care are bărbat gelos să nu mi-l aducă pe aici, că s-a terminat povestea. Dar prin cealaltă afacere eu tot cunosc lume. Şi le spuneam clienţilor de dincolo că am un salon, fete frumoase, apartament curat, masaj de nota 10. Şi ăia mă sunau după: «Să trăieşti, nene! A fost bine!». Când mergeam să iau încasările, nema bani! «N-a fost nimeni!», spuneau fetele". "Nu contează ce se întâmplă dincolo de uşă" La salonul lui Alexandru, primeşti bon de casă. Pentru el e liniştitor să treci la catastiful fiscal orice client care plăteşte pentru servicii. A pornit cu 150 de lei ora de masaj, cu finalizare. Nu bagă mâna în foc că nu s-a întâmplat să se fi făcut sex de-a dreptul în salonul lui: "Nu contează ce se întâmplă dincolo de uşă. La noi se practică. Vine unul şi spune: «Îţi dau 150 de lei pentru masaj şi 50 pentru penetrare. Fata acceptă, pentru că banii îi intră în buzunar, nu-i dă!» "Nu vând de bine!"

Un alt proprietar, care deţine un salon în zona Moşilor, descrie problema vânzării ca fiind "una personală". Admite, totuşi, că nici bani nu ies, altfel s-ar mai ocupa de el, măcar cât să-şi recupereze investiţia. "Nu vând de bine! Dar asta e! Mai merge ceva în perioada asta? Dacă ştiţi ce, acum m-apuc de treabă!", e spiritual bărbatul. Preţul este de 30.000 de euro. N-AI CUM SĂ STRÂNGI AVERI

"Faci milioane dacă eşti lider!"

Maurizio Cerasino susţine că în România nu s-a îmbogăţit din industria asta a saloanelor de masaj erotic: "N-ai cum! Faci milioane dacă eşti lider şi dacă extinzi într-atât de mult, încât ajungi şi prin alte oraşe. Dar fără legi pentru adult entertainment, nu faci bani!".

La primul salon pe care l-a deschis, avea nevoie de un singur client pe zi ca să-şi acopere cheltuielile. La al doilea, de pe Calea Grivitei, de 1,6 clienţi, iar în centru, la Romană, de şapte clienţi pe zi: "Acum, cu preţurile astea, de 80 de lei pe ora de masaj, ai un profit de 10 lei. 50% îi dai fetei, adică 40 de lei, iar din restul scazi taxele, TVA-ul, chiria, utilităţile. Păi ce afacere mai e asta?"

BUSINESS. Cerasino vrea legalizarea „distracției” pentru adulți FOTO: VLAD STĂNESCU

GREU DE DOVEDIT

Proxenetismul, pedepsit administrativ

Foarte puţine au fost cazurile în care patronii undor astfel de saloane au primit pedepse penale pentru proxenetism. Avocatul Marius Iacobescu a declarat, pentru EVZ, că a dovedi că un proprietar de stabiliment e "peşte" este foarte greu: "Legătura dintre aşa-zisul patron şi prostituţie nu poate fi aşa uşor certificată. În ultima vreme, poliţiştii fac anchete mai amănunţite, ascultă telefoane şi ar fi mai uşor să fie cercetaţi pentru proxenetism. De cele mai multe ori, controalele sunt de la Garda Financiară, iar pedepsele sunt administrative". POVEŞTI DE PE SALTEA

Maseuzele au contracte prin PFA pentru "prestări servicii"

Zeci de saloane de masaj erotic sunt în Bucureşti. În ele lucrează sute de tinere, cu sau fără pregătire în domeniul masajului. Claudia e o angajată cu studii. După ce a terminat liceul, a lucrat câteva luni într-un salon de înfrumuseţare.

Făcea masaj de relaxare, anticelulitic şi masaj cu pietre. După un timp, s-a angajat într-un salon "sexy". Are 24 de ani şi doarme cam cinci-şase ore pe zi, pentru că, pe lângă munca de la salon, face şi videochat. Câştigă între 3.000 şi 4.500 de lei pe lună, din ambele activităţi. "La salon, sunt plătită printr-un PFA. Adică eu am o firmă, prestez servicii şi încasez banii. Aşa e la salonul ăsta". Clienţii sunt de toate vârstele. Cei mai mulţi, spune Claudia, au între 35 şi 40 de ani: "Vin şi străini. Sunt mai «atenţi». Românii? Unii neghiobi, alţi timizi".

De când s-au micşorat preţurile, a simţit şi Claudia că oricine îşi permite o şedinţă "cu finalizare": "Nu te mai uiţi dacă e îmbrăcat bine sau dacă e parfurmat. Eu din procent trăiesc. Primim pe oricine!" La salonul la care lucrează, se organizează deseori şi petreceri tematice. Vin grupuri de bărbaţi pentru aşa-zisele petreceri ale burlacilor, vin oameni de afaceri, vin puşti, vin bărbaţi între două vârste. 30 minute pe faţă, 20 pe spate. Restul e "finalizare"

Se începe, evident, cu un duş fierbinte, apoi se dă drumul la treabă. Şedinţa de masaj erotic are trei părţi. Prima e masajul de relaxare. Claudia spune că masează talpi, picioare, fese, spatele şi ceafa folosind nu numai mâinile, ci şi sânii. Nu se uită la ceas, dar ştie că durează 20-30 de minute. "E faza excitantă!", chicoteşte ea. În partea a doua, clientul e întors cu faţa în sus. I se masează abdomenul, dar mai ales zona genitală. Durează cam 20 de minute, apoi se trece, de fapt, la esenţă: finalizarea. "Depinde de bărbat", explică mauseuza, care ar putea să jure că n-are a face cu sexul.