Cheltuielile cu gestionarea participaţiilor statului la diverse firme ar putea fi reduse drastic dacă acţiunile ar fi administrate de o singură instituţie.

Între 30% şi 50% din personalul unor ministere care administrează companii la care statul este acţionar ar putea pleca acasă dacă participaţiile ar trece în gestiunea unei singure instituţii cum ar fi Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). Spre exemplu, numai Ministerul Transporturilor trebuie să administreze deţinerile statului în 23 de companii de transport aerian, feroviar şi naval.

Totodată, Direcţia de privatizare a Ministerului Transporturilor nu a mai făcut nicio privatizare în ultimii trei ani. Dacă jumătate dintre cei 512 angajaţi ai ministerului condus de Radu Berceanu ar fi puşi pe liber, s-ar economisi cel puţin 10 milioane de lei pe an doar din salarii.

Interesele statului, în curtea AVAS

Viorel Ştefan, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor, susţine că, pentru a reduce cheltuielile statului, „toate interesele statului din activităţile economice trebuie să fie gestionate de AVAS, care ar trebui să preia companii precum CEC Bank, companiile de utilităţi, cele din domeniul feroviar”. Potrivit lui, dacă s-ar realiza acest lucru, „mulţi angajaţi din ministere nu ar mai avea cu ce să se ocupe”.

Pentru ca societăţile să fie eficiente, AVAS ar trebui să organizeze concursuri şi poate chiar licitaţii internaţionale pentru externalizarea managementului, adaugă Viorel Ştefan. La rândul său, Teodor Atanasiu (PNL), fost preşedinte al AVAS, spune că România s-a angajat în faţa UE încă din 2003-2004 să aibă o singură instituţie care să se ocupe cu administrarea şi privatizarea companiilor de stat.

„Când eram şef la AVAS, am făcut o restructurare. Am dat afară 120 de oameni şi au rămas 400. Acest efectiv este suficient pentru a administra toate companiile de stat deţinute acum de mai multe ministere precum Economiei, Transporturilor, sau Turismului”, spune el.

Potrivit lui Atanasiu, Autoritatea a rămas, în 2009, cu un portofoliu restrâns după ce mai multe companii energetice au fost trecute înapoi la Ministerul Economiei. Este vorba despre societăţi precum Nuclearelectrica, Electrica, Transelectrica, Transgaz, Romgaz - în total 41 de companii. Atanasiu susţine că e foarte important ca participaţiile statului să fie sub o singură instituţie, având în vedere politicile comune de gestionare şi de ajutoare de stat.

Soluţie antibirocraţie

Răzvan Orăşanu, fost preşedinte al AVAS, spune că, în prezent, sunt mai multe instituţii birocratice care îndeplinesc aceeaşi funcţie şi care ar putea fi regrupate în una singură. O soluţie ar fi licitaţia cu strigare după modelul polonez care nu a accelerat privatizarea pe timp de criză.

„De exemplu, în ultimii trei ani nu cred că s-au făcut mai mult de 35-40 de privatizări, comparativ cu 82 în 2006 şi cu circa 100 în 2004”, precizează Orăşanu. O parte dintre angajaţii ministerului condus de Elena Udrea se ocupă cu gestionarea a nu mai puţin de 23 de pachete de acţiuni la firme care deţin hoteluri în România. Ministerul îşi propune să obţină în acest an din vânzarea acestor participaţii 10 milioane de lei. (A contribuit Ciprian Mailat)

"Sunt mai multe instituţii birocratice care îndeplinesc aceeaşi funcţie şi care ar putea fi regrupate într-una singură.“

RĂZVAN ORĂŞANU, fost preşedinte al AVAS

UNIFICARE

Câteva societăţi cu capital de stat gestionate de mai multe ministere

ANALIZA SCRISORII CĂTRE FMI

Membrii CES dau astăzi verdictul

Sindicatele, patronatele şi reprezentanţii guvernului se întrunesc, astăzi, în cadrul Consiliului Economic şi Social (CES) pentru a da un aviz pe scrisoarea de intenţie a autorităţilor române către Fondul Monetar Internaţional (FMI). Pentru ca votul să fie considerat valabil, trebuie să fie exprimat de trei pătrimi dintre cei prezenţi, în condiţiile în care toate trei părţile sunt reprezentate.

Avizul poate fi favorabil, nefavorabil sau aviz cu poziţia părţilor motivată, a explicat Florian Costache, şeful CES. Reprezentanţii Alianţei Confederaţiilor Patronale din România (ACPR) s-au întâlnit, sâmbătă, pentru a stabili o serie de măsuri pentru redresare economică. Ei spun că vor aviza favorabil scrisoarea către Fond numai dacă executivul va accepta aceste măsuri care ar permite ca pensiile sub 1.000 de lei să scape de reducere.

Patronatele cer ca guvernul să elaboreze un plan pentru reducerea evaziunii fiscale şi a contrabandei până la 1 iunie. Alte cereri sunt legate de externalizarea unor servicii precum cele ale Casei pentru Asigurări de Sănătate.