Burnout-ul este cunoscut și ca sindromul arderii complete. Suprasolicitarea profesională sau oboseala cronică constă în epuizarea fizică, emoțională și mentală, cauzată de expunerea excesivă și prelungită la situații stresante. Cei care suferă de burnout se simt copleșiți de presiunea de a răspunde cerințelor profesionale și, în timp, această acumulare constantă de stres conduce la pierderea interesului și a motivației care au stat cândva la baza activităților desfășurate la locul de muncă
Biochimistul Hans Selye a pus bazele conceptului de stres și, ulterior, pune bazele teoretice și practice pentru argumentarea sindromului general de adaptare, care se caracterizează printr- o evoluție în trei etape: de alarmă, de rezistență și de epuizare.
Burnout-ul se dezvoltă lent, fără simptome, și duce la epuizare emoțională și chiar la retragere socială. Se manifestă printr-o stare de epuizare fizică, emoțională și mentală cauzată de implicarea pe termen lung în situații solicitante emoțional.
La acest stadiu se poate ajunge atunci când avem așteptări prea mari, dacă muncim mult, iar rezultatele lasă de dorit, când ne simțim epuizați fizic și psihic, atunci când suntem cinici oricând, cu oricine. Un alt semnal de alarmă ar putea fi și furia îndreptată către ceilalți și, nu în ultimul rând, și apariția sentimentelor de disperare și lipsei de speranță. Din punct de vedere fizic ajungem să resimțim burnoutul prin diverse afecțiuni psihosomatice, cum ar fi ulcer, cancer, boli ale pielii, dureri de cap etc. Iar când vine vorba de stările psihice, acesta este exprimat prin nevroze, depresie, schizofrenie, psihioză maniaco-depresivă, tulburări delirante etc. Pentru a evita această stare este important să existe și să se păstreze un echilibru între somn, muncă și rela- xare. Combinația cea mai bună, cea recomandată atât de medici cât și de psihologi este Regula celor 3 opt: 8 ore de muncă, 8 ore de relaxare și 8 ore de odihnă.
Ne puteți urmări și pe Google News
Cele mai des întâlnite cazuri de burnout se găsesc în rândul corporațiilor și în multinaționale, acolo unde volumul de muncă este mare, dar și rapoartele de productivitate cântăresc mult în procesul de auto- evaluare, dar și evaluării de către superiorii ierarhici. De cele mai multe ori, stresul este strâns legat de productivitate, performanță și chiar de competivitate. Este important să găsim soluții pentru a ține sub control stresul și tot ce aduce cu el.
Din fericire, există o mulțime de lucruri care se pot face pentru a gestiona și chiar pentru a reduce stresul de la locul de muncă și în alte aspecte ale vieții personale sau de cuplu. Este important să stabilim o serie de aspecte care ne pot veni în ajutor pentru a gestiona lucrurile mai ușor și cât mai puțin fustrant, cum ar fi:
- să avem așteptări realiste;
- să acceptăm că este important și util să avem mici pauze de relaxare și detensionare;
- să avem o alimentație echilibrată;
- să consumăm cantități mici de zaharuri;
- să raționalizăm eforturile în funcție de rezultatele pe care le dorim;
- să stabilim obiective clare și precise;
- să ne acordăm timp să respirăm conștient, prin exerciții de respirație, care ne conectează la o gândire mai limpede;
- să sperăm într-un „mâine” mai senin;
- să avem încredere în propria persoană și să nu uităm că tot ce este în jurul nostru este relativ;
- să ne dăm voie să observăm elemente din natură, cum ar fi: florile, păsările sau chiar animalele;
- să ascultăm muzică de tip Budha Bar, Mozart, Beethoven sau Enescu;
- să citim o carte despre un subiect care ne-ar face plăcere;
- la fel de util este și să ținem un jurnal al stărilor sufletești atât pentru a monitoriza cât și pentru a le conștientiza.
Dacă considerați că sfaturile de mai sus nu sunt suficiente, sau dacă vă este greu să vă mobilizați singuri într-o direcție constructivă, este important să cereți ajutorul unui specialist.
Recomandările noastre
