Condiţiile seismice specifice României sunt printre cele mai severe din Europa, principala sursă seismogenă Vrancea generând cutremure cu magnitudine de peste 7,0 grade pe scara Richter, potrivit unuei analize realizate de specialiştii Ministerului Dezvoltării. Primul imobil înalt prăbuşi din cauza unui cutremur a fost blocul Carlton. Clădirea era de locuit. Având o înălțime de 47 metri, a fost cel mai mai înalt bloc din orașul interbelic, până la distrugerea sa în urma cutremurului din 10 noiembrie 1940.

Condiţiile seismice specifice României sunt printre cele mai severe din Europa, principala sursă seismogenă Vrancea generând cutremure cu magnitudine de peste 7,0 grade pe scara Richter, potrivit unei analize

Cutremurele din sursa Vrancea:

- sunt cutremure de adâncime medie şi efectul lor se resimte pe o arie ce acoperă peste 60% din teritoriul ţării;

- afectează, în principal, clădirile înalte din localităţile situate pe axa Iasi – Focşani – Bucureşti - Olteniţa, cu propagarea undei seismice pe direcţiile Galaţi - Brăila –Tulcea şi Ploieşti – Braşov – Făgăraş – Covasna;

- au produs pagube cu valori crescute  exponenţial, de la un cutremur la altul, astfel: în anul 1940 în Bucureşti s-a prăbuşit un singur imobil (Blocul Carlton), iar în anul 1977 s-au prăbuşit 29 de imobile construite în aceeaşi perioadă cu Blocul Carlton, respectiv în perioada interbelică.

Blocul Carlton din București, inaugurat în 1936, se afla între Piața Universității și Piața Romană, la intersecția Bulevardului Nicolae Bălcescu cu Strada Ion Câmpineanu. Blocul avea 14 niveluri, iar la parter magazine și o sală de cinema, potrivit wikipedia.ro. Clădirea fusese proiectată cu structură portantă din beton armat, de arhitecții George Matei Cantacuzino și Vasile Arion, construcția fiind realizată de antrepriza fraților Karl și Leopold Schindl. Calculele structurii de beton armat ce conferea rezistența clădirii au fost efectuate de ing. Franz Schüssler.

Fațada dinspre bulevardul Brătianu însuma parterul plus 9 etaje, iar aripa dinspre strada Regală se compunea din parter plus 6 etaje; turnul din colțul clădirii era constituit din parter, 12 etaje și pod. Deși era o construcție nouă, inaugurată cu doar 4 ani înainte, considerat o minune a arhitecturii din perioada interbelică, blocul Carlton, alcătuit din 96 de apartamente în care locuiau 226 de de persoane[4], s-a prăbușit în timpul cutremurului din data de 10 noiembrie 1940.

Un martor ocular ce se afla pe bulevardul Bălcescu colț cu strada Batiștei spune cum a văzut blocul Carlton balansându-se amenințător în toate sensurile. În fiecare secundă oscilațiile dezordonate se amplificau într-un mod alarmant. Când înclinarea laterală s-a accentuat peste măsură, partea superioară a turnului s-a desprins din structură, prăvălindu-se cu zgomot infernal pe caldarâm. Apoi blocul s-a turtit ca o armonică, etajele tasându-se unele în altele.[Generalul Ion Antonescu și Horia Sima au fost „la locul unde s-a dărâmat blocul Carlton interesându-se de stadiul lucrărilor de salvare”.

Alte zone seismogene cunoscute: Banat, Munţii Făgăraş, frontiera de nord-vest, Târnave, Dobrogea de sud, prezintă activitate seismică resimţită pe suprafeţe restrânse, care poate afecta structura de rezistenţă a construcţiilor existente.

Municipiul Bucureşti este capitala europeană cea mai vulnerabilă la cutremure, în principal datorită:

• poziţiei geografice - la cca. 100-170 km. de zona epicentrală Vrancea;
• existenţei clădirilor cu peste P+3 etaje, cu structură din beton şi/sau zidărie de cărămidă, construite înainte de anul 1940, în zona centrală a Bucureştiului, şi ale căror structuri, proiectate numai la acţiuni gravitaţionale, sunt degradate urmare cutremurelor puternice produse în anii 1940, 1977, 1986, 1990.