Cum s-a făcut România de rușine. Culisele eșecului înregistrat la târgul alimentar de la Paris

Cum s-a făcut România de rușine. Culisele eșecului înregistrat la târgul alimentar de la Paris

Adi Hădean, Master Chef, a făcut primele dezvăluiri. Acum se caută vinovaţii pentru cel mai nou scandal legat de participarea României la târgurile internaţionale. Aceștia vor răspunde pentru ruşinea pe care producătorii români care s-au dus să îşi promoveze produsele la unul dintre cele mai mari târguri de alimentaţie din lume, SIAL Paris, au îndurat-o. Birocraţie, (dez) interese, legislaţie neclară? Câte ceva din fi ecare. EVZ vă explică firul evenimentelor, aşa cum le-a afl t de la cei implicaţi în poveste

Totul pleacă, se pare, de la tărăgănarea excesivă a lucrurilor de la Ministerul Economiei. Sâmbăta trecută, pe 16 octombrie, cei 650 metri pătraţi rezervaţi pentru standul României la Paris trebuiau să fie gata, aranjaţi, decoraţi frumos. Aşa cum erau standurile celorlalte ţări, fiind obligaţie prin contract cu organizatorul târgului.

FOTO: Aceasta este macheta pavilionului cu cele patru standuri pe care ar fi trebuit să le aibă România

Numai că, surpriză!, spaţiul nostru era gol, cu beton pe jos, stârnind privirile mirate şi dezaprobatoare ale străinilor.

O singură firmă la licitaţie

Pe cei 650 mp, standul României trebuia să aibă 4 pavilioane, cu tematici diferite. Toată organizarea s-a făcut însă pe ultima sută de metri, aşa că şi amenajarea s-a făcut din încropeli. „Licitaţia s-a ţinut marţi, pe 4 octombrie, cu mai puţin de două săptămâni înainte de eveniment. Ceea ce nu ar fi pentru prima dată când se întâmplă aşa”, ne povesteşte Ştefan Pădure, preşedintele Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR), cel care a gestionat participarea firmelor româneşti la acest târg alimentar de la Paris.

Două zile mai târziu, joi, pe 6 octombrie, singura ofertă depusă, a firmei Visa SA, este considerată neconformă de funcţionarii responsabili din Ministerul Economiei. Compania face contestaţie tot joi, însă abia luni, 10 octombrie, primeşte răspuns de la Minister şi este declarată câştigătoare. Tot luni Ministerul Economiei plăteşte organizatorilor de la Paris chiria pentru stand şi celelalte cheltuieli de participare. În total, 1,2 milioane lei. „Nu vă mai zic că şi aici au fost o grămadă de probleme, cu faxuri dispărute, ca să nu se plătească chiria”, adaugă Ştefan Pădure. Abia marţi, cu doar trei zile înainte ca totul să fie predat la cheie, firma este chemată să semneze contractul, însă refuză.

FOTO: Firmele româneşti au reuşit până la urmă să încropească standuri onorabile 

Cum banii pe chirie fuseserăm daţi, o parte din cele 55 de firme care fuseseră selectate să participe la târg decid, totuşi, să meargă.

Mochetă gratis, din jenă

Potrivit Ministerului Economiei şi Comerţului (MEC) au mers 41. APAR spune că au fost 36. „E mai rău să laşi spaţii goale. Nu era nimeni nebun să mai închirieze spaţiul, nu ar fi avut timp să îl amenajeze”, explică Pădure. Aşa că firmele plătesc singure transportul mărfii şi, ajunse la Paris, caută să amenajeze cu ce pot standul. „Am încercat să cumpărăm mobilier de la Ikea, care era aproape, dar ne-a dat 2 săptămâni pentru montaj. Curentul era plătit, dar era un fir de 380 V în mijlocul standului. Noi trebuia să împărţim firele. Ne trebuia şi electrician”, mai povesteşte preşedintele APAR.

FOTO; Acesta este unul din standurileRomâniei, de panifi caţie 

Până la urmă, fac rost de nişte mobilier vechi, pe care îl curăţă cum pot. Asta se întâmpla în timp ce toată lumea era deja gata. Mocheta au primit-o gratis. „Numai mocheta costa 11.000 euro, fără TVA. Până la urmă au venit organizatorii şi ne-au zis că pentru cei care au cheltuit sute de mii de euro în jur o cumpără ei, dar e prima şi ultima oară când SIAL va da banii”, a adăugat Pădure. „Sper ca Ministerul Economiei să plătească totuşi mocheta, să nu rămânem cu această pată”, a conchis reprezentantul APAR.

Premierul caută vinovaţii

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Liviu Iolu, a anunțat că Corpul de Control al premierului a început o acţiune de documentare la Ministerul Economiei cu privire la participarea României la Târgul industriei alimentare SIAL Paris. „Poate că standurile nu sunt cum am vrea să fie, sigur că sunt multe probleme şi că a fost mult efort să se ajungă acolo”, a scris ieri ministrul Costin Borc, pe Facebook. Ştefan Pădure ne-a mai povestit că l-a avertizat pe ministrul Costin Borc că nu o să reuşească să se încadreze în timp, din experienţa anilor trecuţi, dar acesta i-a răspuns să stea liniştit, că o să se rezolve. Inclusiv cu cancelaria premierului a purtat corespondenţă de peste o lună, spune preşedintele APAR. „S-au întins la maximum termenele legale, parcă pentru a nu se face acţiunea. Asta deşi noi ne umileam pe scările ministerului de mult timp, evenimentul fiind programat de anul trecut”, se plânge Ştefan Pădure, cu sentimentul că li s-au pus intenţionat beţe în roate.

Ministerul Economiei va fi dat în judecată

În aceste condiţii, preşedintele APAR, Ştefan Pădure, ne-a mai declarat că va da ministerul în judecată. „Am hotărât că vom da Ministerul Economiei în judecată, avem suficiente probe. Am contactat deja o firmă de avocatură. Important este să ne întrebe şi pe noi ce s-a întâmplat, apoi să ne transmită şi nouă cine e vinovat. Să nu fie ca la Revoluţie, fără vinovaţi”, a spus Pădure. Potrivit acestuia, România a pierdut ca imagine în urma acestui eveniment, deşi producătorii au încercat să mai salveze ce se putea. „Dacă nu participam deloc, riscam ca România să iasă de pe harta internaţională a târgurilor. Acum câţiva ani aveam doar 100 mp la SIAL, acum am reuşit să obşinem 650 mp”, a spus Pădure. El a adăugat că sunt târguri unde României i s-a interzis definitiv accesul, din cauză că „s-a dat ţeapă. Au fost închiriate spaţii şi nu s-a mers, am lăsat spaţii goale”. El a adăugat că „pe anumite sectoare, e o practică (din partea funcţionarilor - n.red.) a se îngreuna acţiunea de promovare”.

An ratat pentru promovarea externă

În 2013, la Târgul de Carte de la Frankfurt, cel mai mare astfel de eveniment din lume, România s-a făcut de râs cu un stand prăfuit, catalogat de cei prezenţi drept „mizerabil”, „ruşinos”, „urât” ori „o dezamăgire”. În mai 2015, presa scria: „Iar ne-am facut de râs: Pavilionul României la Expo Milano 2015 este o RUŞINE”. Aşadar, an de an reuşim să o dăm în bară.

Anul acesta, însă, a fost aproape mort pentru târgurile externe finanţate de Ministerul Economiei. Preşedintele ANEIR, Mihai Ionescu, ne-a declarat că, deşi instituţia avea un buget de promovare externă de 40 milioane lei, jumătate din bani s-au pierdut. „Bani avem, dar din cauză că legislaţia nu s-a făcut la timp, aproape 40 de târguri s-au blocat anul acesta. Şi pe cele din prima parte a anului viitor o să le pierdem, că ele trebuiau acum organizate”, a spus Ionescu. Potrivit acestuia, din luna mai şi până acum nu s-a mai scos niciun târg la licitaţie, neexistând procedură operaţională, care abia pe 7 octombrie s-a aprobat. El a adăugat că licitaţia pentru târgul de la Paris s-a organizat pe o excepţie de la Legea achiziţiilor, pentru care Ministerul trebuia să îşi asume răspunderea. N-a făcut-o