Mâncarea e secată de nutrienţi la cuptorul cu microunde, televizorul şi computerul afectează grav vederea, iar laptopul poate da impotenţă.

Dependenţii de calculator şi de televizor, ca şi cei care pregătesc mâncarea la microunde se află involuntar sub câmpul de acţiune negativ al radiaţiilor emise de acestea. În ultimii 30 de ani, peste 25.000 de articole "au disecat" controversele radiaţiilor neionizante.

Pentru a răspunde îngrijorărilor masive ale populaţiei privind efectele expunerii la radiaţiile "casnice", Organizaţia Mondială a Sănătăţii a demarat în anul 1996 o amplă cercetare, care nici nu a confirmat, dar nici nu a infirmat legătura cu cancerul şi cu alte afecţiuni ale aparatelor din jur. "Absenţa unui efect nu înseamnă că el nu există, ci şi că nu poate fi detectat prin metoda respectivă. Extrapolările la animale, lipsa statisticilor clare, dar şi lipsa unor studii pe termen lung umbresc integritatea studiilor", se arată pe site-ul OMS.

"Se fac ferfeniţă alimentele, nu şi creierul nostru"

Cuptorul cu microunde a fost intens blamat. "Gurile rele" spun că este cancerigen, că atacă imunitatea, că face mâncarea toxică şi că radiaţiile pe care le emit sunt atât de puternice încât pot fi detectate şi de la 2 metri distanţă. Sunt mituri, spun specialiştii OMS, dar şi români.

"Cuptorul cu microunde produce radiaţii foarte mari, dar în interior. Undele nu trec însă de carcasa metalică, scăpările prin geam sunt zero. Fiind vorba despre o încălzire rapidă, singura care va avea de suferit va fi mâncarea, secată de vitamine, proteine şi alţi nutrienţi. Toate acestea sunt practic pârlite, dar nu într-o măsură mai mare decât prin fierbere", ne-a explicat Mihaela Moisescu, profesor în cadrul Catedrei de Biofizică la UMF"Carol Davila" din Bucureşti.

Şi prof. dr. Constatin Popa, neurolog la Institutul de Boli Cerebrovasculare din Bucureşti, este de aceeaşi părere. "Cuptoarele cu microunde sunt dăunătoare doar în interior, nu şi în exterior, ceea ce înseamnă că doar proteinele şi alte componenete nutritive din alimente se fac ferfeniţă, nu şi creierul nostru".

Femeile nasc prematur, bărbaţii rămân impotenţi

Chiar dacă ar exista vreun risc malign al radiaţiilor "casnice", el ar fi foarte mic, spun reprezentanţii OMS. Totuşi, studii epidemiologice au arătat o oarecare incidenţă a leucemiei în rândul copiilor după expunerea la radiaţiile "casnice". O altă controversă vehicula riscul de avort spontan. De exemplu, unele studii au arătat că gravidele care lucrează până la şase ore pe zi la calculator au un risc dublu de a face avort spontan faţă de cele care nu fac exces de calculator. "Nu există dovezi care să confirme că expunerea la radiaţiile neionizante sunt vinovate de avort spontan, malformaţii, greutate mică la naştere sau boli congenitale. Au existat, ce-i drept, raportări ocazionale de prematuritate şi greutate mică la naştere", spun oficialii OMS.

Profesorul Constantin Popa nu este de acord cu "varianta" avortului: "S-a vehiculat că radiaţiile de la televizor şi calculator atacă gravidele şi provoacă avort spontan. Nu gravida este la risc, ci fătul: apar anomalii, malformaţii genetice, iar organele nu se mai dezvoltă optim". Sunt ţări care chiar au luat măsuri de precauţie în acest sens. De exemplu, în Elveţia e interzis prin lege lucrul de peste patru ore pe zi la calculator pentru femeile mature sexual. În Germania, lucrul cu calculatorul intră în lista celor mai nocive zece activităţi pentru sănătatea omului.

Nici bărbaţii nu scapă de efectele secundare ale calculatorului. S-a descoperit că cei care folosesc laptopuri şi care obişnuiesc să le ţină pe genunchi au un nivel mai scăzut de testosteron, ceea ce duce în final la sterilitate şi impotenţă.

Ecranele LCD emit mai puţine radiaţii

Mai concludente sunt studiile care au demonstrat că televizorul şi calculatorul pot provoca hipersensibilitate, depresie, dureri de cap, letargie, tulburări ale somnului şi chiar convulsii şi stări epileptice. În continuare vin îmbolnăvirile ochilor, ale stomacului şi ale pielii. "Dezvoltarea tehnologiei a adus şi bine, dar a adus şi mult rău. Suntem obosiţi şi nu ştim de ce, simţim o presiune în tot capul, suntem epuizaţi şi secaţi de energie, avem nevoie de ochelari mai devreme", adaugă prof. dr. Popa.

Atât televizorul, cât şi calculatorul emit radiaţii elecromagnetice. Totuşi, există o mică diferenţă: ecranele de tip LCD (liquid cristal displays) fac mai multă economie de radiaţii. Şi computerele moderne au ecrane care reglează nivelul de radiaţii. Ca o măsură suplimentară de siguranţă, medicii recomandă "să păstrăm distanţe minime faţă de aparatele care emit unde electromagnetice: 3 metri faţă de televizoare cu tub şi 40 de cm faţă de monitorul calculatorului". "Cei care pierd noţiunea timpului în faţa calculatorului clipesc de cinci ori mai rar decât ceilalţi. De aceea, foarte des se plâng de uscăciunea ochilor, vedere înceţo şată. Pentru asta e nevoie de lacrimi artificiale.", ANDREEA CIUBOTARU, medic oftalmolog la Clinica "Infosan" din Bucureşti

EFECTELE EXCESULUI

"În 2020, unul din trei copii va purta ochelari"

Numărul afecţiunilor oftalmologice a explodat în ultimii ani, lucru confirmat şi de studii care arată că miopia a ajuns să afecteze peste un sfert din populaţia globului. "Orele în şir în faţa calculatorului determină creşterea efortului vizual la aproape, care duce la miopie. În plus, acomodarea continuă la două medii de luminozitate - ecranul calculatorului şi întunericul din cameră - au efecte negative pe termen lung asupra vederii, atât la adulţi, cât şi la copii. Peste zece ani, un copil din trei va purta ochelari în viitor", afirmă medicul oftalmolog Andreea Ciubotaru, de la Clinica "Infosan" din Bucureşti.

Afecţiuni care în mod normal nu necesită purtatul ochelarilor (astigmatism mic, hipermetropie mică) se pot agrava. De asemenea, aproape jumătate din oameni suferă de strabism latent, "o fugă" a ochilor care nu e observată de cei din jur. Suprasolicitarea ochilor poate agrava acest strabsim inofensiv.

"În această situaţie, persoana respectivă acuză dureri de cap, înceţoşarea imaginii, mergând chiar până la vedere dublă", mai spune oftalmologul.