O analiză făcută de New York Times arată cât de costisitor este pentru Rusia războiul din Ucraina, război care a dat și întreaga lume peste cap. Sancțiunile economice strivesc țara agresoare, condusă de Vladimir Putin.
Un editorial publicat în „New York Times” analizează prețul pe care îl plătește Rusia lui Vladimir Putin, după declanșarea războiului din Ucraina.
Pe măsură ce agresiva sa invazie continuă, Vladimir Putin încearcă să distrugă Ucraina, năruindu-i orașele și brutalizând-i populația. Fiecare zi aduce cu ea noi orori. O familie omorâtă în timp ce traversa un pod ca să ajungă într-un loc mai sigur. Tați și copii care își dau mâna și se despart. O maternitate aruncată în aer la Mariupol, unde cel puțin jumătate de milion de oameni se află sub asediu.
Rusia plătește un preț extrem de mare pentru războiul din Ucraina
Statele Unite, Uniunea Europeană și alte țări, precum Australia și Elveția, au ripostat impunând Rusiei sancțiuni economice și făcând-o cu o duritate cum nu s-a prea mai semnalat la niște țări care nu sunt în război.
Vineri, Administrația Biden a sporit aceste sancțiuni anunțând că Statele Unite se vor alătura Uniunii Europene și altor aliați pentru a-și suspenda permanent niște relații comerciale normale cu Rusia, ceea ce ar aduce această țară în compania Cubei și a Coreii de Nord. Corporațiile se retrag și ele. Primul restaurant McDonald's de la Moscova, deschis în 1990, era un puternic simbol al deschiderii Rusiei către Occident.
Fast food-ul și-a închis temporar toate cele aproape 850 de restaurante din țară. Sancțiunile sporesc prețul agresivității Rusiei și îi pot reduce capacitatea de a-și mai putea continua această campanie a teroarei, sau altele asemenea, tăindu-i accesul la materii prime și la furnizori. Dar există un pericol în a te baza pe sancțiuni ca să potolești furia oamenilor.
Sunt și sancțiuni dictate contra celor care nu au condamnat agresiunea Kremlinului
Deși niște gesturi simbolice, precum sechestrarea unor iahturi, își au rolul lor, statele occidentale trebuie să fie atente și să nu pedepsească niște oameni care nu au nimic de-a face cu războiul lui Putin, așa cum a făcut-o Lituania, săptămâna trecută, când și-a suspendat o donație cu vaccinuri anti-Covid-19 către Bangladesh după ce țara s-a abținut să voteze o rezoluție ONU care condamna Rusia, conform „The New York Times”.
Înainte de a merge mai departe, este totuși bine să se aștepte și să se vadă efectele măsurilor impuse până acum. În urma sancțiunilor impuse până acum, Rusia se confruntă deja cu o criză economică devastatoare. Strategilor le stau în față două probleme care nu au neapărat aceeași soluție. Ce se poate face pentru a veni în ajutorul Ucrainei? Și ce fel de relații pot păstra țările occidentale cu o Rusie care devine tot mai agresivă?
Pentru a veni în ajutorul Ucrainei, Statele Unite au oferit arme și asistență economică, iar, joi, Congresul a aprobat un ajutor suplimentar de încă $13,6 miliarde. Deși, într-un mod absolut revoltător, Rusia vizează populația civilă, Administrația Biden a evidențiat înțelept necesitatea unei anume rețineri în domeniul militar, respingând apelurile în sprijinul impunerii unei zone de interdicție a zborurilor deasupra Ucrainei.
O atare politică ar echivala cu o declarație de război împotriva altei puteri nucleare, întrucât asta ar face ca Statele Unite să trebuiască să doboare avioanele rusești care survolează Ucraina. America ar putea cel mai bine să prevină o agravare a acestui groaznic conflict spunând doar clar că își va onora angajamentele față de aliații NATO, dar se va abține de la o implicare militară directă în Ucraina.
Cum este lovită economia Rusiei de sancțiunile Occidentului
O grijă similară este necesară și în privința politicii economice. Cel mai probabil, sancțiunile vor ajuta Ucraina dacă condițiile și termenele ridicării lor vor fi comunicate clar Rusiei. Putin a calificat sancțiunile occidentale drept o tentativă neprovocată de a distruge economia rusă, dar nu este bine să se întărească ideea că el este persecutat pe nedrept. Niște obiective clare ar putea totodată ajuta guvernele occidentale să se bucure în continuare de sprijinul populației în privința unor sancțiuni care ar avea repercusiuni economice asupra cetățenilor lor. Iar claritatea ar ajuta la păstrarea unei riposte internaționale coordonate, de altfel tot mai greu de păstrat pe măsură ce conflictul se prelungește.
Dincolo de imperativul unei riposte date agresiunii lui Putin, acest conflict a clarificat totodată necesitatea ca America și Europa să își slăbească niște relații economice cu Rusia atât de atent clădite în ultimele trei decenii. Relațiile economice ar trebui să se apropie mai mult de celelalte priorități de ordin național. Europa, mai ales, se confruntă cu sumbra realitate potrivit căreia dependența ei de gazele rusești înseamnă finanțarea războiului lui Putin.
În acelaşi timp, țările occidentale trebuie să ia atent în considerare valoarea politicilor care împiedică accesul rușilor de rând la șansele oferite celor care sunt implicați într-o economie mondială interconectată. Sălbatica invazie a lui Putin în Ucraina a aruncat în aer proiectul de după Războiul Rece prin care Rusia se lega de statele democratice din Europa.
Întrucât, o dată în plus, Occidentul se vede prins într-un conflict cu Rusia, e bine de ținut minte că Războiul Rece a fost câștigat de cei care au avut mai bine grijă de propriul popor și care i-au privat de perspectiva unei vieți mai bune pe cei aflați de cealaltă parte a baricadei.