Sursa : EVZ Respingerea din spațiul cu frontiere deschise a fost deopotrivă rezultatul a cel puțin trei factori, dintre care doi destul de vizibili (incapacitatea diplomatică, instituțională și liderială a Cotrocenilor în ultimii 18 ani, precum și contextul electoral intern din Austria), iar unul doar intuibil (influența majoră a Rusiei la Viena, documentată cel puțin de conexiunile financiare și de intelligence din ultimele 2 veacuri).
Or, în atare context, când sorții sunt absolut potrivnici - mai ales că baletul Olandei a indicat lipsa de experiență a Bucureștiului, Țara de Jos nefiind singura care și-a mascat rezervele față România, diverse voci din PNL au lansat, probabil și pentru a cauționa neputința dovedită a propriilor colegi, tema boicotului. Președintele a fost nevoit să intervină din nou, sacrificând și ultima brumă de încredere politică în rândul românilor, pentru a declara că România nu va demara o luptă împotriva Austriei, nici economică în plan intern, nici instituțională prin demersuri la CJUE.
Ei bine, în condițiile în care slăbiciunea celui din urmă este evidentă în relațiile externe în toți cei 8 ani de mandat, iar schimbările de atitudine ar necesita perioade îndelungate de timp, pentru a schimba percepția de eternă slugă pe care țara noastră a dobândit-o, o inițiativă curajoasă a unui europarlamentar român pare să schimbe, mai rapid decât ne puteam aștepta, cursul situației.
Umanista Maria Grapini a demarat săptămâna trecută procedura pentru modificarea Tratatului UE, în sensul eliminării consensului ca metodă de luare a deciziilor. Consacrată pentru accentele patriotice ale discursurilor din Parlamentul European, deputatul Partidului Umanist Social Liberal a scris public Ursulei von der Leyen, cerându-i să solicite, în numele Comisiei Europene, actualizarea prevederilor care permit astăzi dreptul de veto. Mai mult, circa 20 de europarlamentari din 11 țări și 4 grupuri politice au semnat inițiativa, semn că reprezentantul României poate fi vârful de lance al unui demers cu adevărat istoric.
Ne puteți urmări și pe Google News
Interesant este că și Bogdan Aurescu a preluat subiectul, declarând într-un interviu acordat în weekend pentru digi24, că România își poate schimba perspectiva inițială. „Este o discuție care se poartă de mai multă vreme în cadrul UE (privind schimbarea Tratatatului, în sensul eliminării unanimității, n.n.) [...] Noi am avut inițial o poziție de susținere a unanimității” a spus șeful diplomației, la doar două zile după scrisoarea deschisă transmisă de Maria Grapini.
Deși subiectul unanimității este unul complex, iar beneficiile sale privind solidariatea și negocierea sunt incontestabile, e limpede că se impune evitarea abuzurilor din rațiuni politice, așa cum s-a întâmplat în cazul României la Consiliul JAI. Totuși, e de salutat că o problemă atât de importantă a fost ridicată de un reprezentant al României, însușită de ministrul de resort și susținută de numeroși parlamentari europeni. Poate fi începutul unei noi abordări, în care țara noastră chiar să capete o voce în Europa.
Recomandările noastre
