Cum ies basma curată funcţionarii corupţi

Cum ies basma curată funcţionarii corupţi

Magistraţii au stabilit că, legal, angajaţii primăriei care au lăsat pe drumuri mai mulţi bătrâni nu pot fi arestaţi preventiv.

De ce nu au fost trimişi în arest preventiv cei doi funcţionari ai Primăriei Sectorului 5 împotriva cărora procurorii prezentaseră dovezi privind modul în care au lăsat pe străzi mai mulţi bătrâni bolnavi? La întrebarea ivită imediat după aflarea deciziei instanţei de a-i lăsa în libertate pe Adriana Bociu şi Teodor Bodârlău au răspuns, ieri, chiar magistraţii Judecătoriei Sectorului 5, cei care au condus procesul.

Primul motiv ar ţine de o proastă concepere a legii penale. Concret, afirmă judecătorii, pedeapsa maximă la care ar putea fi condamnaţi cei doi, în cazul în care ar fi găsiţi vinovaţi de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, este mai mică de 4 ani. Or, potrivit articolului 148 din Codul de Procedură Penală, în astfel de cazuri, asupra celor acuzaţi „nu poate fi dispusă cea mai gravă dintre măsurile preventive“. Cu alte cuvinte, nu pot fi arestaţi.

Al doilea motiv ţine de probele existente la dosar. Potrivit aceloraşi magistraţi, nu există indicii temeinice că funcţionarii ar fi cunoscut intenţiile frauduloase ale celorlalţi inculpaţi când au facilitat eliberarea unor certificate fiscale. Mai mult, încheie judecătorii, conţinutul acestor certificate era real, astfel încât cei doi nu pot fi trimişi în arest nici sub acuzaţia de complicitate la înşelăciune. Numărul victimelor creşte continuu Între timp, alţi cinci bătrâni lăsaţi pe drumuri de tâlharii ajutaţi de cei doi angajaţi ai primăriei s-au hotărât, ieridimineaţă, să depună plângeri penale împotriva celor care i-au jefuit. „Numărul total al victimelor este probabil 100 şi sperăm că oamenii se vor îndrepta către noi pentru a ne ajuta să adunăm toate probele împotriva escrocilor. Oricum, cazurile de ieri se adaugă celor 12 probate de noi în ultimele şase luni, al căror prejudiciu total se ridică la aproape 1,5 milioane de euro“, au precizat anchetatorii, care au adăugat că în toată ţara există cazuri similiare cu cele ale bătrânilor bucureşteni lăsaţi fără adăpost. La un pas de a-l escroca şi pe nepotul lui Nuţu Cămătaru

„Majoritatea membrilor grupării care «a operat» în sectorul 5 sunt liberi, chiar dacă au dat dovadă de cruzime, alegându-şi drept victime bătrâni care primesc ajutor social de la primărie pentru că suferă de boli incurabile, de la scleroză la Alzheimer. (...) O femeie bolnavă de Alzheimer a ajuns la cămin după ce tâlharii i-au luat casa. Le-a fost uşor să o lase fără acoperiş deasupra capului deoarece nu ştia ce se întâmplă cu ea. I-au furat actele fără nicio problemă şi apoi au falsificat o procură prin care unul dintre membrii reţelei era împuternicit să-i vândă garsoniera“, au adăugat poliţiştii care investighează acest caz.   Deşi ţintele perfecte erau pensionarii singuri şi bolnavi, şi nepotul lui Nuţu Cămătaru a fost la un pas să cadă în „plasa“ tâlharilor care au încercat să-i vândă locuinţa unui bătrân.

Iniţial, trei dintre membrii bandei i-au cerut lui Mihai Călin, nepotul interlopului, 4.000 de euro drept avans pentru imobilul pe care urma să-l cumpere. „Au aflat apoi cine este potenţ ialul cumpărător şi, de frica unei eventuale răzbunări a clanului Cămătaru, au renunţat să finalizeze actul de vânzare-cumpărare şi i-au returnat banii“, au completat poliţiştii.

OBLIGATĂ SĂ MINTĂ Una dintre victime, cooptată în bandă Potrivit oamenilor legii, unul dintre cei patru membri ai bandei care au primit mandate de arestare este, de fapt, o femeie trecută de 60 de ani care, iniţial, le-a căzut victimă tâlharilor. Practic, după ce a fost lăsată fără garsonieră, Magdalena Severin a acceptat să-i ajute pe membrii bandei în speranţa că-şi va recăpăta locuinţa. „Concret, în baza actelor furate de la victime, tâlharii întocmeau procuri false prin care Magdalena Severin era împuternicită de proprietari să le vândă imobilele. Mergeau apoi la un notariat din provincie şi legalizau documentele. Reuşeau să vândă un apartament cu 100.000 de euro, iar femeii îi dădeau 100 de euro. Deşi mici, astfel de sume erau suficiente pentru a o convinge pe aceasta să nu depună plângere împotriva lor“, au adăugat anchetatorii.

Ne puteți urmări și pe Google News