Cum funcționa rețeaua prin care cetățeni ruși obțineau buletine și pașapoarte românești cu acte false

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Șaisprezece cetățeni ai Federației Ruse au fost trimiși în judecată pentru că ar fi folosit certificate false de cetățenie pentru a obține acte de identitate și pașapoarte românești, a anunțat luni Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ). În dosar au fost încheiate și șase acorduri de recunoaștere a vinovăției, iar verificările privind stabilirea fictivă a domiciliului au dus la anularea a 1.702 cărți de identitate.

Potrivit procurorilor, persoanele trimise în judecată au folosit documente care atestau în mod fals dobândirea cetățeniei române. Pe baza acestora, au obținut certificate de naștere românești, cărți de identitate și, ulterior, pașapoarte.

Certificate false, prezentate ca documente emise de reprezentanțe diplomatice

Conform rechizitoriului, în perioada februarie-iulie 2024, cei 16 inculpați au folosit certificate de cetățenie pretins eliberate de Consulatul General al României la Sankt Petersburg, Ambasada României la Baku, Ambasada României în Republica Moldova și Consulatul General al României de la Chișinău.

Documentele consemnau în mod mincinos că persoanele respective dobândiseră cetățenia română. Cu ajutorul lor, inculpații au obținut transcrierea actelor de naștere în Registrul Național de Evidență a Persoanelor, atribuirea unor coduri numerice personale românești și eliberarea certificatelor de naștere românești de către Consiliul Local Sector 6.

Cum a încercat Nicolae Ceaușescu să se opună căderii Zidului Berlinului. Condamnarea Ungariei

Regula de aur din Codul civil pentru vecinul care te deranjează „legal"

De la certificate de naștere la buletine și pașapoarte românești

Etapa următoare a constat în depunerea unor cereri la Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor (SPCLEP) Câmpulung Moldovenesc. La dosare au fost atașate certificatele de cetățenie pretins emise de reprezentanțele diplomatice și certificatele de naștere eliberate de Consiliul Local Sector 6.

În baza acestor documente, inculpații au obținut cărți de identitate românești. Ulterior, folosind cărțile de identitate, au solicitat și au obținut pașapoarte simple electronice emise de Serviciul Public Comunitar de Pașapoarte Suceava, potrivit PICCJ.

Cei 16 au fost trimiși în judecată în stare de libertate pentru uz de fals, complicitate la fals informatic și complicitate la fals material în înscrisuri oficiale.

1.702 cărți de identitate, anulate după verificarea domiciliilor

Ancheta a inclus și verificări ale adreselor la care inculpații și alți cetățeni străini născuți în spațiul ex-sovietic își stabiliseră domiciliul în România. Persoanele verificate dobândiseră cetățenia română și solicitaseră schimbarea domiciliului din străinătate în România.

În urma controalelor efectuate de polițiști la imobilele declarate ca domiciliu, Direcția Generală de Evidență a Persoanei a anulat 1.702 cărți de identitate pentru stabilirea fictivă a domiciliului.

Procurorii au mai precizat că sumele primite de persoanele care i-au luat fictiv în spațiu pe inculpați, în schimbul unor bani, vor fi supuse confiscării.

Procurorii cer anularea actelor obținute pe baza documentelor false

Pentru restabilirea situației anterioare, procurorul de caz a cerut instanței anularea certificatelor de cetățenie falsificate, a mențiunilor din registrele de stare civilă privind nașterea inculpaților, a actelor de stare civilă de naștere și de căsătorie și a certificatelor de naștere.

Solicitarea vizează și documentele obținute ulterior pe baza certificatelor de cetățenie falsificate, respectiv cărțile de identitate și pașapoartele.

Rechizitoriul a fost înaintat Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, instanța competentă să judece cauza în primă instanță.

Anterior trimiterii în judecată, procurorii au încheiat șase acorduri de recunoaștere a vinovăției, cu aceeași încadrare juridică și aceeași tipologie a situației de fapt.