Cum au încercat britanicii să oprească exportul de petrol românesc către Germania nazistă

Pentru britanici a devenit evident, încă din perioada de dinaintea izbucnirii celui de-al doilea război, că România va gravita pe orbita economică a Germaniei lui Hitler. Or, în acest context, era de la sine înțeles că petrolul românesc va juca un rol important în funcționarea mașinăriei de război naziste. De altfel, prin acordurile economice încheiate cu Germania, în ultima perioadă a anului 1939, Guvernul de la București garanta un export anual de 130.000 de tone de petrol.

Încă din 1938, armata și serviciile secrete britanice au început să gândească acțiuni menite să împiedice exportul românesc către Germania lui Hitler. Au fost luate în considerare acțiuni pentru distrugerea cîmpurilor petrolifere din zona Ploiești și blocarea căilor ferate și a Dunării, principalele rute de transport.

În urma evaluărilor din teren, britanicii au stabilit că reușita unei operațiuni de distrugere a puțurilor de petrol depindea de o intervenție militară, iar acest lucru era destul de dificil de realizat. Mult mai important era, conform analizelor, să fie distruse căile de comunicație germane, astfel ca petrolul să nu ajungă la destinație.

Planurile pentru oprirea transportului de carburant pe Dunăre au fost finalizate la Londra, în toamna lui 1939, de Secția D – care se ocupa de organizarea  actelor de sabotaj în teritoriile ocupate de inamic și de Serviciile de Informații Navale. Acestea vizau blocarea fluviului în zona Defileului de la Cazane prin detonarea falezelor de pe malul iugoslav sau prin scufundarea unor nave încărcate cu ciment.

Valentin Ceaușescu, apariție rară în public. Evenimentul pentru care fiul fostului dictator a ieșit din anonimat

Cătălin Cîrstoiu, la HAI România: „Să nu vă așteptați de la mine să mă retrag”. Video

Dunărea împărțită între germani și britanici

În ianuarie 1940, britanicii au înființat o companie navală, Goeland  Transport and Trading, prin intermediul căreia au închiriat toate navele disponibile de pe Dunăre și au angajat un număr mare de piloți care operau în zona Porțile de Fier, astfel încât aceștia să nu ajungă să lucreze pentru germani.

De partea cealaltă, trebuie menționat că nici germanii nu stăteau cu mâinile în sân și erau în gardă împotriva eventualelor sabotaje. Serviciile de spionaj, celebrul Abwher condus de amirarul Wilhelm Canaris, plasase mai multe detașamente speciale de-a lungul fluviului, în special în apropierea terminalului petrolier de la Giurgiu și în zona Porților de Fier. Militarii germani acționau sub acoperirea unor organizații de turiști sau de sportivi și aveau misiunea de a împiedica orice acțiune ce ar fi periclitat siguranța transportului.