În ciuda umbrei Brexitului asupra Europei, Summitul NATO a avut o agendă încărcată, iar liderii au discutat despre multiplele riscuri cărora trebuie să le facă față Alianța. Presa străină a reflectat discuțiile din unghiuri diferite

The Economist a vorbit despre Rusia, instabilitatea mediului de securitate din Siria și jihadiștii teroriști, implicarea în Afganistan, unde talibanii controlează acum mai mult teritoriu decât oricând în ultimii 15 ani.

Securitatea Europei de Est

Revista britanică a notat că patru batalioane multinaționale de circa 1.000 de militari fiecare vor fi staționate în Letonia, Estonia, Lituania și Polonia - o idee din timpul Războiului Rece. Deși ar fi prea puțini pentru a putea rezista unui atac concertat al rușilor, militarii vor acționa ca un avanpost, care ar urma să atragă apoi răspunsul din partea res tului Alianței.

Un alt scenariu, scrie publicația, ar fi ca Rusia să încerce să submineze guvernele din statele baltice, care au minorități ruse importante, prin tehnicile războiului hibrid, la fel ca în Ucraina: dezinformare, încurajarea elementelor secesioniste, atacuri cibernetice, etc.

Pentru prima dată, NATO și UE au emis o declarație comună pe tema cooperării în domeniul securității, la care a lucrat luni de zile secretarul general Jens Stoltenberg.

Nu mai puțin îngrijorător este faptul că Spania, Italia și Franța își pierd entuziasmul pentru menținerea sancțiunilor contra Rusiei, deși în Ucraina acordul de pace e încălcat zilnic și sunt tot mai multe victime în rândul armatei ucrainene.

Brexitul dă o lovitură solidarității europene și ar putea afecta și securitatea continentului, scrie presa internațională.

New York Times vorbește despre faptul că președintele Barack Obama a reafirmat sprijinul SUA pentru Europa, în ciuda provocărilor fără precedent cu care se confruntă alianța transatlantică - terorismul, criza imigranților și o Rusie tot mai activă.

SUA, alături de Europa

Obama a declarat că „în vremuri bune şi rele, Europa poate conta pe Statele Unite, întotdeauna”. El a amintit că după summitul NATO, „continuă cea mai importantă consolidare a apărării colective de la Războiul Rece încoace”.

Presa din Canada a subliniat că NATO va trimite mai mulți militari canadieni să antreneze forțele irakiene și că 465 de milioane de dolari vor fi cheltuiți în Afganistan, pentru apărare, drepturile femeilor și altele. Aliații au căzut de acord să trimită avioane de supraveghere, în spațiul aerian al Siriei și Irakului. În opinia canadienilor, ideea brigăzii din Estul Europei a fost lăsată în umbră de instabilitatea din Orientul Mijlociu și Africa de Nord.

Dialogul cu Rusia

Presa rusă a reacționat critic și a declarat că NATO ignoră „amenințările de securitate ce vin din sud și demonizează, în schimb, Rusia”.

Și cehii au vorbit despre negocierile cu Moscova. Președintele Milos Zeman sublinia, la summit, necesitatea discuțiilor cu Rusia, care ar putea produce o schimbare de poziție a unor politicieni ruși. În opinia sa, atitudinea Alianței față de Rusia este ambivalentă, pentru că o critică, pe anumite probleme, dar o consideră parteneră în altele. Totodată, Zeman a salutat reluarea întâlnirilor Consiliului NATO Rusia.

Marea Neagră, zonă demilitarizată

Premierul bulgar, Boiko Borisov, crede că Marea Neagră ar trebui să fie o zonă demilitarizată, ceea ce ar încuraja dezvoltarea afacerilor, turismului și industriei petrolului în regiune. Presa bulgară, citată de Mediafax, sublinia, ieri, că Borisov a precizat că a fost toată viața un luptător și știe că „nu există un conflict bun”. „Este întotdeauna rău. Iar oameni, mult mai isteți, mult mai înțelepți, cu secole înainte mea, au spus că este mai bună o pace rea decât un război bun. Aș merge chiar la extreme în această privință. Marea Neagră ar trebui să fie declarată zonă demilitarizată. O zonă fără forțe militare, fără submarine, fără nave, în care să extragem gaze naturale, unde toate țările au turism, și unde este posibil un comerț mai intens”, a spus el.