Musulmanii radicali din Caucaz au confiscat discursul egalitarist bolşevic şi au preluat de la naţionalişti opoziţia faţă de Moscova.

Dacă, în anii ’90, Rusia se confunta în Caucaz cu naţionalismul moza icu lui de etnii, în special cel cecen, acum are de-a face cu islamul radical, de tip wahabit cu tentă bolşevică, în melanj cu tezele marxiste de justiţie socială.

Caucazul urmează în prezent aceeaşi traiectorie ca Orientul Mijlociu şi Maghrebul, unde grupărilor de opoziţie secularnaţionaliste le-au luat locul, dar în anii ’80 şi ’90, mişcările radicale „verzi” islamice.

Atentatele de ieri din Daghestan, soldate cu cel puţin 12 morţi, sunt genul de atacuri dintr-o serie de multe altele care au avut loc în ultimii ani, ca şi asasinatele împotriva guvernatorilor trimişi şi susţinuţi de Moscova.

Islam după comunism

În Caucaz, mişcările islamice acţionează acolo unde căderea comunismului a lăsat chestiunea dreptăţii sociale în suspans şi nerevendicată.

Radicalii musulmani au confiscat discursul egalitarist bolşevic, l-au amestecat cu mesajele de justiţie socială ale islamului şi au preluat lupta împotriva Rusiei de la naţionalişti. La fel s-a întâmplat şi cu nucleele de luptă. Daghestanul a înlocuit Cecenia, la capitolul sursă de opoziţie la puterea rusă.

Acum, Daghestanul este reduta unde ajung arme, chiar şi elicoptere de luptă, fonduri, militanţi, inclusiv din Orientul Mijlociu, Pakistan şi Afganistan. Daghestan, Inguşeţia, Ostetia de Nord, Tatarstan, Kabardino-Balkaria, Abhazia, Cecenia, Cerchezia - acestea sunt locurile unde Moscova are de luptat cu un jihad cu tentă marxistă.

Un imperiu musulman

Militanţii caucazieni se antrenează împreună, în zone muntoase, în special în Valea Pankisi. De exemplu, mişcarea Yarmuk Jamaat este activă în Kabardino- Balkaria, cu experienţa căpătată ca parte a mişcării Fron tului Caucazian în al doilea război cecen.

În timp, ideologia sa a preluat ideile curentului radical sunnit wahabit Hanbali. Liderul mişcării Yarmuk Jamaat, Anzor Astemirov, este cel care a lansat ideea unui emirat caucazian, pro clamat apoi, spre finalul lui 2007, de legendarul lider cecen Doku Umarov.

În declaraţia lui Umarov, pe lângă vechiul duşman Rusia, au apărut şi unii noi: SUA, Marea Britanie şi Israelul, în perfectă concordanţă cu ideologia wahabită. După decretarea Emiratului, principalele grupări islamiste din Daghestan, Inguşeţia, Kabardino-Balkaria, Ose tia de Nord l-au recunoscut ca lider unic pe Umarov. A fost actul care a făcut clară separarea dintre naţionalismul etnic şi mişcările islamiste în Caucaz.

„Teroriştii urmăresc destabilizarea ţării şi propagarea panicii în rândul populaţiei. Nu vom permite acest lucru.“, DMITRI MEDVEDEV, preşedintele Rusiei

OPŢIUNE

Moscova a preferat sufismul

Islamul în Caucaz este de orientare sufi, originar din Asia Centrală. Mesajul este unul pacifist. Primii militanţi de orientare wahabită sau salafită au apărut în Caucaz abia la începutul anilor ’90, cu un mesaj angajat politic, spre deosebire de sufism.

Vocea radicalismului islamic s-a consolidat în primul război cecen, apoi s-a extins în tot Caucazul. În paralel cu lupta antirusă şi promovarea sharia, radicalii wahabiţi nu s-au ferit să atace deschis liderii, şcolile şi locurile de pelerinaj sufi.

Dar dacă în Cecenia, popularitatea lor a scăzut, în favoarea sufismului, în Daghestan, Inguşetia, Tatarstan ori Osetia de Nord, mili tantismul wahabit a fost îmbrăţişat ca reacţie la măsurile Moscovei de sufocare a practicilor islamice. În timp, Rusia a început să încurajeze frăţiile sufi, sperând într-o contrapondere la radicalismul de tip wahabit.

Dar, în vreme ce frăţiile sufi sunt finanţate de micile comunităţi în care activează, mişcările wahabite adună bani şi arme din Orientul Mijlociu.

Astfel, presiunea crescândă asupra populaţiei musul mane în Caucaz şi asimilarea ei în războiul global împotriva terorismului nu fac decât să paveze drumul pentru islamul radical de la Marea Caspică la Marea Neagră.