Se știu deja rezultatele votului din 5 iunie 2016. Ele, rezultatele, stîrnesc în personalitatea fizică și chiar intelectuală a părerologilor care sunt jurnaliștii români reacții diferite.

Scriu despre alegerile locale din 19 februarie 1992, altfel spus, după primul tur de scrutin al primelor alegeri locale libere, democratice, din istoria postbelică a României.

De atunci, în fiecare an electoral cînd PSD a cîștigat alegerile locale, o minoritate gălăgioasă din presă, în mandatul lui Traian Băsescu, preluată, susținută și chiar finanțată, prin firme fantomă, de Binomul SRI- DNA, s-a năpustit asupra poporului român, pentru că acesta, vezi Doamne! n-a votat așa cum i-au poruncit sergenții majori mesianici. Anul acesta, după încheierea alegerilor locale, motivul de terfelire a poporului român l-a constituit nu numai victoriile, dar și scorurile spectaculoase obținute de primarii acuzați de corupție de către DNA.

În numeroase rînduri, am atras atenția, pornind de la teoriile aberante ale ambasadorului american la București de excludere a prezumției de nevinovăție, valabilă în America, dar scoasă din discuție în România considerată de el babuinizată, că a fi acuzat de DNA nu înseamnă în chip automat a fi corupt, penal, borfaș, fie și din simplul motiv că peste tot în lume, nu numai în România Poliției politice atotputernice, procurorii pot greși sau pot comite abuzuri, oameni ca noi toți de altfel.

Plecînd de aici nu pot să nu remarc ticăloșia de a acuza poporul român c-a votat corupția.

În paralel cu această insultare nedemnă a poporului român, cealaltă parte a presei, dușmană a adevăratei lupte împotriva corupției, s-a grăbit să vadă în alegerea primarilor acuzați de DNA drept un vot de blam dat luptei împotriva corupției.

Joi, 2 iunie 2016, am acordat site-ului PSnews un interviu despre alegerile locale anunțate pentru 5 iunie 2016.

Interviul a fost publicat pe site vineri, 3 iunie 2016.

Poate că unii dintre cititorii cristoiublog.ro l-au parcurs după ce l-am semnalat.

Acum însă, cînd știm rezultatele alegerilor din 5 iunie 2016 și cînd se discută pe toate canalele tv și la toate bodegile despre votul primit de primarii acuzați de DNA, simt nevoia să reiau ce spuneam joi, 2 iunie 2016, cînd mai erau două trei zile pînă la scrutin:

„Dan Bucura: (…)Oameni pe care DNA-ul i-a ostracizat în ultima perioadă și nu neapărat recentă, ci de mult timp, și care dacă ar fi candidat (unii chiar candidează) astăzi, spun casele de sondare, ar fi cîștigat aproape cu siguranță primăriile unde au candidat?

Ion Cristoiu: Sînt mai multe cauze. Principala este un lucru pe care am mai spus-o noi, jurnaliștii, adică noi reducem România, după cum spunea Zaharia Stancu, uităm țara de dincolo de Chitila. Adică noi reducem România la Palatul Prezidențial, Palatul Victoria, Casa Presei Libere și Parlamentul. Și considerăm că tot ce se întîmplă aici… ați văzut – pe site-urile noastre, agențiile noastre de știri, la televiziunile noastre – au un ecou extraordinar în țară. Or, judecata omului simplu al celui care votează, care iese la vot, se bazează în primul rînd pe partea de viață cotidiană economică. Deci, foarte mulți primari, mai ales în materie de primari, sînt judecați după ce au făcut. Am avut… am stat de vorbă în ultimul timp cu tineri care spuneau că nu votează și i-am întrebat și ei au zis că ar fi votat cu Onțanu. Păi de ce? Pentru că a făcut ceva. Cu Piedone… a făcut ceva. Deci, vedeți? La un moment dat la nivel local oamenii vor un primar care să facă ceva pentru ei. Nu-l vor nici cinstit și, repet, după părerea mea, în perioada asta DNA-ul putea să facă o pauză… nu-l costa nimic. Adică au și venit… la un moment dat am avut impresia că la Olguța Vasilescu au făcut dinadins.

Dan Bucura: Să-i mai dea zece procente…

Ion Cristoiu: Da! Ori vii și are ceva… arăți că are castel pentru că asta contează, ori dacă nu o lași în pace.

Dan Bucura: Să știți că foarte multă lume a spus că acest caz al Olguței Vasilescu a fost un moment de turnură față de acțiunile DNA-ului și că aici probabil au greșit-o. Acum, sigur, rămîne să vedem.

Ion Cristoiu: Eu am mai spus – dacă eu eram în calitatea mea de comunist, făceam mai rău decît ea. Teoretic a fost… sigur, din punct de vedere al statului de drept, luat la nivel, la virgulă… , încălca legea, dar din punct de vedere al cetățeanului, ea teoretic a pus niște gheorțani care aveau bani și au zis… .

Dan Bucura: Să plătească un lucru pentru comunitate.

Ion Cristoiu:Și eu aș fi făcut, adică… mă rog...

Dan Bucura: Iar momentul în care au luat-o iarăși a fost unul destul de controversat. Și după 6 iunie, aceeași faptă.

Ion Cristoiu: Da… eu cred că trebuie să tragem niște concluzii: lupta împotriva corupției trebuie să țină cont de ce-i urăsc românii pe corupți. Or, românii îi urăsc pe corupți nu pentru că au încălcat legea, pentru că nu îi interesează. Îi urăsc pe corupți pentru că văd în unii dintre ei ghiorțanii care se afișează. Normal era ca DNA-ul să se concentreze pe ăia care își afișează bogăția.

Dan Bucura: Îmbuibați.

Ion Cristoiu: Îmbuibați. Adică, în momentul în care vii la Corlățean, am auzit și eu oameni chiar și care nu erau pesediști și spuneau: domnule, de fapt ce a făcut? Păi stați un pic că a fraudat voturi. Păi bun, și care-i…? Doi, era foarte important să le iei banii. Faptul că ei au ieșit în continuare… spuneți-mi și mie unul care face pușcărie sau a făcut și a rămas sărac. Nu sărac! Mai puțin bogat! Și atunci, oamenii… Sigur, nici măcar în Finlanda marea masă nu ajunge la subtilități – adică a încălcat legea cu virgula cutare. Cred că de asta a fost o… Dar vom vedea după alegeri… nu putem vorbi.”

Ce se înțelege din aceste răspunsuri?

Că eu consideram, înainte de a se ști votul primit de primarii acuzați de corupție, că alegerile locale vor avea drept criteriu principal felul în care un primar a administrat localitatea pe care a condus-o în mandatul trecut și nu dacă e acuzat sau nu de corupție de către DNA.

Desigur, dacă respectivul a fost catastrofal, pentru alegători a intrat în funcțiune criteriul corupției. Dar nu în sensul că respectivul a fost sau nu acuzat de DNA drept corupt, ci în sensul a ceea ce alegătorii au considerat că e corupție:

Bogăția nemăsurată și mai ales afișată ghiorțănește, automat văzută ca ilegală, cîtă vreme primarul e unul dintre cetățenii localității și orice concetățean știe cam de unde a pornit în decembrie 1990 și cum s-a îmbogățit.

Acum, după ce se știu rezultatele, continui să resping teza potrivit căreia românii au votat în polemică cu DNA.

Nu, românii au votat fără a fi interesați în principal de atitudinea DNA față de candidat.

Și totuși, imaginea publică a unui vot contra DNA există și se adîncește pe zi ce trece.

E un fenomen de o rară gravitate, care riscă să pună la îndoială Lupta împotriva corupției în România.

Și responsabilitatea principală pentru identificare periculoasă a rezultatele votului cu un vot de blam dat DNA o are Codruța Kovesi.

Pe parcursul campaniei pentru europarlamentarele din 2014, DNA a anunțat că face o pauză în activitatea sa pentru a nu se spune că se implică în campania electorală.

La alegerile din 5 iunie 2016, mult mai importante pentru români decît alegerile europarlamentare, nu numai că DNA n-a făcut o pauză, ba mai mult s-a năpustit chiar asupra primarilor în funcție.

Această năpustire a mirosit rău din start.

Și din trei motive:

1. Victimele acestei năpustiri au fost cu precădere primarii PSD din marile orașe.
2. Faptele pentru care erau acuzați nu se petrecuseră în aceste zile, cum s-a întîmplat cu Ludovic Orban, ci cu ani în urmă.
3. Orice om căruia nu i-au spălat creierul ofițerii acoperiți din presă s-a întrebat de ce nu putea fi înhățat respectivul după scrutin sau și mai bine cu mult înainte de campania electorală, cît mai aproape de timpul în care comisese fapta.
4. Acuzațiile nu vizau afaceri în urma cărora se îmbogățiseră nemăsurat respectivii, ci, ca în cazul Olguței Vasilescu, foloasele electorale. De fapt declicul l-a constituit încătușarea Olguței Vasilescu. Orice cetățean al unei mari localități știe cît de greu se găsesc bani pentru manifestări culturale. Olguța Vasilescu fusese încătușată, pentru că obligase niște îmbogățiți să sponsorizeze unul dintre cele mai mari festivaluri de teatru din Europa, Festivalul Shakespeare de la Craiova. Vezi doamne, Olguța Vasilescu făcuse un abuz în serviciu pentru a obține capital electoral, considerat de DNA drept folos necuvenit.

Astfel de tembelisme ale DNA au făcut să apară și să se dezvolte imaginea de implicare a DNA în campania electorală. Și dacă DNA a participat la campania electorală încercînd să înlocuiască buletinul de vot cu cătușele, era de așteptat ca alegerea cu scoruri uriașe a primarilor înhățați de DNA să treacă drept o lovitură primită de Lupta împotriva corupției. Deși, repet, între acuzațiile DNA și vot n-a fost nici o legătură.

Întrebarea întrebărilor: Cine răspunde pentru grava compromitere a luptei împotriva corupției prin implicarea anticonstituțională a DNA în campania electorală? Nu cumva Codruța Kovesi?!