COURRIER INTERNATIONAL. Cunoscută drept stabilă şi previzibilă, Germania se îndreaptă spre un viitor total incert cu o lună înaintea unor alegeri pline de suspans, care întorc pagina erei Merkel şi ar putea să-i consacre pe social-democraţi.

Oricare ar fi rezultatul scrutinului, prima economie europeană se pregăteşte de mai multe luni agitate cu negocieri complicate pentru a forma un nou guvern de coaliţie, cu o multitudine de opţiuni posibile în lipsa unui singur partid care să iasă clar în evidenţă.

Niciunul dintre candidaţii la succesiunea indestructibilei cancelare, la putere de 16 ani, nu pare să-i convingă pe cei 62 de milioane de germani chemaţi la urne pe 26 septembrie.

Dacă ar candida la 67 de ani pentru un al cincilea mandat, dna Merkel, a cărei popularitate rămâne la zenit, ar avea toate şansele să fie realeasă.

Dar iată, ea a decis să lase puterea, fără să-şi pregătească însă succesiunea şi mulţumindu-se să susţină din vârful buzelor propria tabără conservatoare.

"Mega-zero"

Candidatul partidului ei creştin-democrat, CDU, are dificultăţi să se impună.

Armin Laschet şi conservatorii sunt chiar devansaţi de social-democraţi într-un sondaj Forsa publicat marţi, o premieră din 2006.

Cu 22% din intenţiile de vot, ei sunt creditaţi cu cel mai prost scor din 1984. La alegerile din 2017, ei obţinuseră 33% din voturi.

Dl Laschet este nepopular şi intern, printre conservatori. El nu s-a impus decât cu dificultate în primăvară drept candidat, în faţa liderului bavarez, Markus Söder, pe care germanii continuă să i-l prefere cu mult.

Liderul regiunii germane celei mai populate, Renania de Nord-Westfalia, dl Laschet, 60 de ani, ar fi putut să-şi şlefuiască imaginea mergând să-şi arate sprijinul pentru victimele teribilelor inundaţii care au lovit vestul Germaniei şi regiunea sa în special.

Dar spre deosebire de social-democratul Gerhard Schröder, care a reuşit să obţină un nou mandat în 2002 dând dovadă de empatie pentru victimele inundaţiilor estivale, dl Laschet a pierdut puncte.

Au fost imagini care l-au arătat râzând în timpul unui discurs plin de gravitate al preşedintelui german, Frank-Walter Steinmeier.

Dl Laschet a fost atacat în timpul vizitelor pe teren de către sinistraţi care se plângeau de lentoarea acordării ajutoarelor de stat. Unul dintre ei l-a numit "mega-zero" care va achita nota de "plată la alegeri".

"Plan simplu"

Conservatorii, la putere de 16 ani, se confruntă, potrivit dlui Söder, cu scrutinul "cel mai dificil din 1998", când Helmut Kohl  a fost învins de dl Schröder.

Verzii germani, o vreme favoriţi în primăvară după desemnarea liderului lor, Annalena Baerbock, nu stau mai bine.

Şi ei îşi văd cota fărâmiţându-se şi suferind din cauza campaniei dificile a candidatei lor de 40 de ani, ţintă favorită pentru "fake news".

Copreşedinta Verzilor a comis "erori" pentru care şi-a cerut scuze, mergând de la prime ale partidului său până la bănuieli de plagiat.

Dificultățile dlui Laschet şi dnei Baerbock fac, matematic, jocul social-democraţilor, cărora observatorii le prevedeau un destin similar celui al Partidului Socialist Francez, marginalizat.

Ministru de finanţe şi vicecancelar al guvernului Merkel, liderul lor, Olaf Scholz, este puţin carismatic. Dar acest ales experimentat de 60 de ani are deocamdată un parcurs fără greşeală.

Dl Scholz a profitat de pandemie rupând-o cu "doctrina" bugetară germană şi deblocând sute de miliarde de euro pentru a susține economia. E pe cale să reuşească un "plan simplu", potrivit săptămânalului "Der Spiegel": să fie ales fiind cel care "seamănă cel mai mult cu cancelara".

Dacă alegătorii ar vota direct pentru cancelar, dl Scholz, mesagerul tendinţei centriste a partidului, ar ajunge lejer în frunte cu 41%, departe în faţa dlui Laschet (16%) şi dnei Baerbock (12%), potrivit unui sondaj făcut pentru canalul public ARD.

Dar membrii Bundestagului îl vor alege pe şeful guvernului după scrutin, după negocieri de coaliţie care se anunţă complexe. Cele care au urmat scrutinului din 2017 au durat luni de zile pănă să se ajungă la un acord. (Rador)