Dunărea a fost și încă mai este muza multor poeți și compozitori. Și acest lucru nu e de mirare, pentru că în drumul lui spre Marea Neagră acest fluviu străbate peisaje de o frumusețe deosebită și a adus, de-a lungul timpului, prosperitate localităților și zonelor prin care a trecut și continuă să treacă, când învolburat, despicând munții, când lin și liniștit, prin zonele de câmpie.

Prima capitală pe care o întâlnește Dunărea în lungul drum prin Europa, este Viena, capitala Austriei dar și orașul valsului și al... șnițelului. Într-o suburbie a Vienei (St. Ulrich) s-a născut celebrul compozitor Johann Strauss, iar printre creațiile sale se numără și peste 140 de valsuri. Atât de strânsă este legătura acestui oraș cu Dunărea, încât Johann Strauss i-a compus un vals – Dunărea albastră – care astăzi este unul dintre cele mai populare piese din repertoriul clasic.

Melodia a fost folosită și în filmul „2001: O odisee spațială”.

Și cine nu a auzit de șnițelul vienez ? Practic, un preparat obținut dintr-o felie de carne de vițel (neapărat de vițel, conform normelor austriece), bătută și trecută prin făină, ou și pesmet, apoi prăjită în unt sau untură. Un preparat simpu, dar care a contribuit și el la celebritatea Vienei.

Lăsând în urmă Viena, Dunărea își urmează cursul și ajunge la Bratislava, capitala Slovaciei. Bratislava, capitala care unește două țări – Austria și Ungaria – un oraș care a prosperat în perioada de vârf a imperiului Austro-Ungar, a devenit și mai cunoscută în epoca modernă prin Podul-Nou, un pod peste Dunăre, în formă de evantai, care datorită designului deosebit a câștigat mai multe premii naționale și internaționale.

Podul are un restaurant și o platformă de unde se poate admira orașul.

Bratislava, metropola liniștită care încă păstrează farmecul medieval, mai poate fi numită și „orașul bisericilor”, deoarece aici există multe lăcașuri de cult cu o arhitectură aparte, una dintre cele mai importante fiind Catedrala Sfântul Martin, unde au fost încoronați 11 regi ai Ungariei și 8 regine, între anii 1563-1830.

Și din nou pe firul Dunării, ajungem la Budapesta, capitala Ungariei, formată prin unirea a două orașe, în anul 1873: Pesta – aflată în partea de est a Dunării – și Buda, aflată în partea de vest.

Una dintre cele mai impunătoare clădiri din Budapesta, clădire aflată pe malul stâng al Dunării, este Parlamentul. Clădirea a fost inaugurată în anul 1896, iar noaptea este intens luminată și strălucitoare.

Un alt obiectiv turistic celebru este Podul cu Lanțuri, primul pod permanent construit în Budapesta peste Dunăre, inaugurat în anul 1849.

După ce părăsește Budapesta, Dunărea traversează Câmpia Panonică, iar când câmpia întâlnește Munții Balcani, ajunge în Belgrad, capitala Serbiei, oraș cu o poziție strategică râvnită de mulți, deci nu e de mirare că orașul a fost asediat de peste patruzeci de ori.

Din păcate, istoria orașului este marcată de războaiele civile din anii ʼ90, poate de aceea turismul de masă nu s-a dezvoltat la fel de mult ca în alte părți, dar asta nu este neapărat un lucru rău, deoarece există foarte multe locuri pitorești, nealterate de turismul excesiv.

Un loc interesant este Cetatea Kalemegdan, unde se află Biserica Ruzica sau Biserica văduvelor de război, care se remarcă prin candelabre și elemente de mobilier bisericesc fabricate din muniție și armament rămas din timpul Primului Război Mondial.

De asemenea, o personalitate marcantă a științei, revendicată de altfel și de croați și de bosnieci, este Nikola Tesla, care are un muzeu în Belgrad, muzeu în care vizitatorii participă și la recontituirea unor experimente.

Belgrad este ultima capitală prin care trece Dunărea în lungul drum spre Marea Neagră. Poate, în viitor, indirect prin canalul a cărui construcție a început înainte de anul 1989, și Bucureștiul va fi legat de acest minunat fluviu, care acum este destul de greu încercat, deoarece de-a lungul lui omul a intervenit destul de brutal prin construirea de hidrocentrale, diguri, sisteme de drenare și canale care afectează funcțiile ecologice ale acestuia, iar schimbările climatice reprezintă și ele o amenințare pentru multe specii de plante și animale.

BIBLIOGRAFIE: 1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83rea 2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Johann_Strauss_(fiul) 3. https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98ni%C8%9Bel_vienez 4. https://calatoresc.ro/ghid-turistic-budapesta/ 5. https://travelica.ro/cateva-lucruri-despre-orasul-bratislava/ 6. http://www.descoperalocuri.ro/descopera-orase/bratislava-singura-capitala-de-stat-care- uneste-doua-tari-austria-si-ungaria.html 7. https://adevarul.ro/life-style/travel/belgrad-istorie-cultura-petreceri-balcanice- 1_589374345ab6550cb80e7cc9/index.html

Elev: Popa Alexandra Veronica, clasa a IX-a Prof. coordonator: Mureșan Georgeta Monica Liceul Tehnologic Costești – Argeș

Amănunte despre proiect găsiți în articolul de mai jos:

„Valsând cu Dunărea prin Europa”. Cum văd copiii locul României în UE