CTP, atac dur la Mircea Dinescu. Ce amintiri au cei doi din comunism

CTP, atac dur la Mircea Dinescu. Ce amintiri au cei doi din comunism

Un text pe care poetul Mircea Dinescu a dedicat-o președintelui Klaus Iohannis, premierului Ludovic Orban și șefului DSU, Raed Arafat, l-a determinat pe CTP să ia atitudine împotriva fostului său asociat.

Într-un editorial, intitulat „Mircea Dinescu nu se mai face că lucrează”, pe care l-a publicat pe site-ul Republica, Cristian Tudor Popescu a anunțat că nu îl mai leagă nimic de cel împreună cu care, în urmă cu mulți ani, a condus ziarul „Gândul”. De altfel, susține CTP, în editorial, nici la acel moment, când lucrau împreună, nu avea prea multe în comun cu Mircea Dinescu.

„(…) Am fost asociați vreme de un an la «Gândul», dar un contact omenesc, sufletesc, dincolo de discuțiile privind ziarul, nu am avut niciodată. La despărțire, am spus doar atât: «Nu fac parte din filmul în care joacă Mircea Dinescu». N-am făcut parte încă de la început”, a scris CTP.

Jurnalistul a precizat că, de-a lungul vremii, a trecut cu vederea foarte multe lucruri în relația pe care a avut-o cu poetul, datorită faptului că acesta a  fost unul dintre puținii disidenți care s-au opus regimului Ceaușescu.

Ne puteți urmări și pe Google News

„Nu vreau să vorbesc aici despre omul Dinescu. Sunt ani putrezi de când nu mai am nicio legătură cu el. Și nici nu ne vom mai întâlni în această viață. Dar există și un personaj Mircea Dinescu, care a simbolizat Revoluția de pe ecranul televizorului. Unul dintre puținii noștri disidenți, luptător împotriva național-socialismului, nazismului ceaușist, ceea ce m-a făcut să trec peste multe în legătură cu omul Dinescu”, a mai scris CTP.

A rămas cu ochii în gol

El a precizat, în editorialul pe care l-a publicat, că acest text, recitat  de Mircea Dinescu, intitulat „Scrisoarea a III-a, către șahinşahul de la Cotroceni”, l-a făcut să privească în gol și să se simtă obosit de „urâciunea și mizeria umană” pe care a fost nevoit să o suporte în ultima perioadă.

„Nu ştiu câtă vreme am rămas privind în perete după ce am citit textul recitat de Mircea Dinescu pe net, intitulat eminescoid «Scrisoarea a III-a, către șahinşahul de la Cotroceni». Apoi, am dat un singur telefon, lui Andrei Pleşu. Am criticat pe bază de logică şi bun-simţ măsura autorităţilor de a închide pieţele de incintă. Mi se pare negândită şi nepotrivită. Dar ce spune disidentul Dinescu, luptătorul împotriva naţional-socialismului, nazismului ceauşist, nu sunt în stare decât să transcriu, ca să citiţi. Poate şi pentru că am obosit de atâta urâciune şi mizerie umană câtă a trebuit să înghit în ultima vreme”, a mai scris CTP.

Textul încriminat de CTP

Pentru a-și ilustra afirmațiile, CTP a redat mai multe fragmente din poezia pe care Mircea Dinescu a citit-o într-o înregistrare pe care a postat-o pe internet:

„Domnule Klaus Iohannis, Obiceiul strămoșilor iohannieni de a da afară micii negustori și târgoveții valahi din cetatea Sibiului înainte de apusul soarelui, să le fie sașilor somnul lin și porțile zăvorâte, văd că l-ați extins în această iarnă dând afară românii din piețele românești chiar în timpul zilei. Nu e de mirare că un lucru nevolnic atât de bine făcut i-a entuziasmat și pe semi-ungurul Ludovic Orban, și pe arabul fugit de acasă Raed Arafat ca să nu-l mai pun la socoteală pe tătarul Nelu, răspunzător cu număratul morților la ora micului dejun.

Pe cât sunt de fericit că prin venele copiilor mei curge și puțin sânge înmiresmat de stepele cazace și de pusta maghiară, care le-au mlădiat frumusețea și caracterul, pe atât sunt de trist că alergia mea la naționalismul grobian și scârbavnic nu mă scutește de pedeapsa de a-mi aminti că sunt român când văd disprețul neamțului pentru țăranul valah care nu mai are loc în propria-i țară.

Oi fi dumneata mândru de sparangheliada pe care ai lansat-o nu de mult, îngenunchind o parte a poporului român în țărâna germană, dar tare mi-e că, dacă o să te mai joci în continuare de-a șahinșahul cu tarabagiii amărâți din bazarele românești, or să iasă mulahii ortodocși din adormire cu rogojinele aprinse-n cap să-ți cânte prohodul de Crăciun sub ferestrele Palatului”.