Cât ştim despre romi? Francezii demontează câteva clişee

Ziarul "Liberation" a demontat o serie de stereotipuri despre etnia romă din Franţa. "Sunt toţi hoţi?", "Ne vor invada?", sunt câteva dintre întrebările la care au răspuns specialiştii contactaţi de jurnalişti

Problema imigranţilor romi din Franţa, ţintă a expulzărilor şi sursă pentru anumite infracţiuni, naşte în continuare controverse la Paris, chiar şi după terminarea alegerilor prezindenţiale, în urma cărora Fancois Hollande a devenit noul şef de stat. Dincolo de expulzări, de scandaluri, francezii au dezvoltat anumite impresii despre comunitatea romilor din Hexagon. Multe sunt aceleaşi clişee în ce priveşte etnia. Cotidianul francez "Liberation" demontează, în ediţia de miercuri, câteva dintre clişeele care-i privesc pe romi, inclusiv pe cei din România.  Prin intermediul antropologului Martin Olivera, specializat în studii asupra acestei etnii, ziariştii îşi justifică demersul prin nevoia de conştientizare a realităţilor asupra acestei minorităţi, în condiţiile în care un studiu realizat de Comisia naţională consultativă pentru drepturile omului din Franţa arată că două treimi dintre francezi cred că romii sunt "un grup aparte", separat de restul populaţiei.

"Sunt nomazi"

Primul clişeu luat în discuţie de "Liberation" este cel legat de faptul că romii ar fi "nomazi prin natura lor". Martin Olivera explică: "Nu există romi sau ţigani nomazi. Chiar deloc. Este doar o mică minoritate din grupurile de romi care au o tradiţie de a se deplasa în unele anotimpuri, pe distanţe scurte şi mereu plecând dintr-un loc stabil, care are legătură cu munca lor". "Liberation" se întreabă în acest caz de unde vine această idee? Sociologul rom Nicolae Gheorghe dă răspunsul într-un articol publicat, în 2010, făcând apel la istoria romilor din fosta URSS: "În anii 1930, Uniunea Sovietică le-a interzis romilor şi familiilor lor să se mai deplaseze prin ţară ca să caute de muncă. Autorităţile sovietice au recurs atunci la calificativul "nomad" ca să justifice represiunea asupra acestor romi. În anii 1950, această etichetă a fost pusă de toată Europa centrală şi orientală". Martin Olivera crede chiar că imaginea aceasta a fost formată tocmai pentru a-i separa pe romi de restul populaţiei, catalogându-i mereu, indiferent de ţară, ca fiind "de altundeva". "Aşa că puţin mai conta că ei au venit în Franţa încă din secolul XV, de exemplu", aduce sociologul un argument.   "Invadează Europa"

Ultima romanță din Bucureştiul boem. Românii încă plâng în hohote când o ascultă. Video

Decizie pentru toți angajații din România. Guvernul a publicat deja procedura

Al doilea clişeu legat de romi se referă, scriu jurnaliştii francezi, la faptul că "vor invada Europa". Potrivit cifrelor date de cotidianul francez, romii rămân, în ciuda propagandei de a "umfla" numărul lor, o minoritate în toate sensurile cuvântului. "Cu siguranţă sunt cam 10-12 milioane în Europa, din care şase milioane se află în Uniunea Europeană. În acest număr, reţinut de Consiliul European, sunt cuprinse comunităţi eterogene", scrie "Liberation". De altfel, din România ar fi între 500.000 şi 2,5 milioane, iar din Bulgaria cam 700.000, din totalul romilor europeni. "Romii "migratori", despre care este mereu dezbaterea publică, sunt în jur de 15.000, din care jumătate sunt copii, după mai multe estimări(...). Altfel spus, sunt aceleaşi grupuri de fapt care vin şi pleacă, prin intermediul sistemului criticat de ajutoare. Astfel este invalidată ideea, dragă Frontului Naţional, că ar exista un rezervor inepuizabil de milioane de romi gata să vină", scriu jurnaliştii francezi. Martin Olivera plusează şi spune că "nu toţi romii din România sunt săraci şi marginali", susţinând că imigranţii romi care nemulţumesc Franţa sunt mai degrabă comparabili cu imigranţii italieni sau portughezi, care, în trecut, au plecat din ţara lor tot din motive economice. Sociologul aduce ca dovadă că procentul de romi care emigrează e acelaşi cu cel al restului cetăţenilor români, în jur de 10%. "Sunt oameni care au locuri de origine, nu avem de-a face cu un popor care are vocaţia de se duce spre Vest de parcă Europa ar fi în pantă!", spune Olivera.

"Se înghesuie prin corturi" O altă imagine catalogată drept prejudecată de cei de la "Liberation" ar fi că romii "se înghesuie cu zecile într-o cameră". "Romii nu au ca ideal de viaţă, nici ca tradiţie să se înghesuie câte 40 în locuinţe ocupate abuziv. Nici să doarmă în corturi în suburbii. Nu e aşa nici în România, nici în Bulgaria, cum nu e nici în Franţa. Ăsta este doar rezultatul sărăciei în care au fost aruncaţi", scrie "Liberation". "Mulţi romi locuiesc foarte bine în lume prin apartamente, în case, dar aceştia sunt "invizibili" în ochii societăţii", este citat declarând Malik Salemkour, cofondator al organizaţiei Romeuropa. Acesta crede că idealul romilor nu este decât acela de a nu mai fi stigmatizaţi, nu de a fi cazaţi în locuinţe speciale pentru romi. "La romi există un cult al familiei foarte puternic, dar nu diferit de cel al imigranţilor chinezi sau africani, doar că la aceştia din urmă nu se vorbeşte că ar face parte din clanuri", mai spune Salemkour.

"Sunt toţi hoţi" Ziarul francez face apel pentru a răspunde la această întrebare la declaraţiile fostului preşedinte francez, Nicolas Sarkozy, din iulie 2010, care, în scop electoral, blama romii din România, bazându-se pe date de la ministerul francez de Interne, care descoperise o "eplozie de delincvenţă care implică imigranţi români, a se înţelege romi". Asociaţiile pentru drepturile omului se referă din nou aici la un efect al sărăciei cu care se confruntă minoritatea. "Cei care vin din România şi Bulgaria, cetăţeni europeni din 2007, sunt până la 31 decembrie 2013 supuşi "măsurilor de tranzit", care, în fapt, îi exclud de pe piaţa muncii", ar veni o explicaţie din partea "Liberation".

"Nu învaţă limba franceză" În taberele mărginaşe ale oraşelor unde romii, atât din România, cât şi din alte ţări, s-au stabilit, copiii acestora învaţă repede limba, "dacă sunt şcolarizaţi după legea franceză", spun jurnaliştii francezi ca răspuns la ideea că imigranţii romi ar refuza să asimileze limba ţării unde se mută. "Dar lucrurile se complică odată cu expulzările, care duc la o ruptură în educaţie. Aceeaşi uşurinţă de a învăţa limba o au şi părinţii acestor copii, care sunt în general însoţiţi şi de francezi de la asociaţii în taberele lor. Romii imigranţi vorbesc de multe ori două limbi: romanes şi limba din ţara lor de origine", ies în ajutorul minorităţii jurnaliştii francezi. Rămâne însă problema reală a analfabetismului, adaugă aceştia. Potrivit unui studiu UNESCO, în România, 30% din romii adulţi sunt analfabeţi şi nu au fost deloc şcolarizaţi "din cauza sărăciei". "În Franţa, însă, învaţă mai uşor limba datorită apropierii dintre franceză şi română, tot o limbă latină", mai scrie "Liberation".