Evenimentul Zilei > Actualitate > Cronologia dosarului „Vîntu”: 11 luni de interceptări şi filaj
Cronologia dosarului „Vîntu”: 11 luni de interceptări şi filaj

Cronologia dosarului „Vîntu”: 11 luni de interceptări şi filaj

Pe lângă extrase de cont şi interceptări, anchetatorii deţin imagini care l-ar înfăţişa pe Virgil Popa primind o tranşă din banii ce urmau să ajungă, în decembrie 2009, la familia fugarului Nicolae.

Nu mai puţin de 11 luni de filaj şi interceptări telefonice, în baza unui "mandat de siguranţă naţională". Toate constituie "scheletul" pe care s-au construit cele 30 de volume ale dosarului care stă la baza acuzării şi arestării lui Sorin Ovidiu Vîntu.

Potrivit unor surse judiciare, la toate aceste probe se adaugă extrase de cont şi imagini care-l înfăţişează pe Virgil Popa (fratele fostului director al Gelsor, aflat şi el, acum, la Jakarta) primind, în decembrie anul trecut, 20.000 de euro şi bilete de avion, care ar fi trebuit să ajungă la familia fugarului Nicolae Popa.

"Acesta din urmă este aşteptat în ţară abia spre finele acestui an. Asta întrucât preşedintele indonezian nu a semnat decretul de extrădare, ci doar demararea procedurilor de extrădare. Este un fel de acord de principiu, urmat de o procedură judiciară destul de greoaie. În acest moment, dosarul lui Popa se află pe masa procurorului general din Indonezia, urmând să fie transmis judecătorilor", au explicat sursele citate.

Dincolo de arestarea omului de afaceri, stenogramele convorbirilor interceptate de anchetatori scot la iveală câteva "tuşe" ale presupusului proces prin care SOV ar fi încercat să-şi ajute prietenul arestat la Jakarta.

Din referatul procurorilor iese la suprafaţă un eventual sistem de plată folosit de "vreo doi ani" de cei doi. Discuţia aduce în lumină şi câteva scene de "telenovelă": un SOV adresândui-se lui Popa cu diminutive ca "golănaş" şi un Popa îngrijorat că banii promişi nu mai ajung, insistând şi declarându-i lui Vîntu că-l iubeşte.

Un "golănaş" la telefon

De altfel, două înregistrări, datate octombrie 2009 şi citate în referat, arată că Sorin Ovidiu Vîntu era sub supravegherea anchetatorilor încă de dinaintea arestării lui Nicolae Popa, pe 3 decembrie.

9 octombrie 2009. Din stenograma unei discuţii telefonice dintre Nicolae Popa şi Sorin Ovidiu Vîntu, înregistrată în ziua respectivă, reiese legătura strînsă pe care cei doi încă o mai păstrau. În spatele unor alinturi de genul "golănaş mic" sau "banditule", adresate de SOV lui Popa, dialogul se axează totuşi pe trei puncte distincte.

În primul rând, Popa îi cere lui Vîntu să se intereseze de un "subcomisar de la Poliţia Capitalei", numit de acesta "Costea", care i-ar fi vizitat părinţii lăsând un număr de telefon pentru fratele lui Nicolae Popa, Virgil.

Al doilea punct face referire la o problemă a fiicei lui Popa, care, aşa cum îl informează prietenul SOV, din cauza "anturajului" care "este prost", "e pe iarbă".

Al treilea aspect se referă la o sumă de 200.000 de euro, bani pe care Vîntu este de acord, potrivit stenogramei, să-i trimită în Indonezia lui Popa, o parte dintre ei fiind de ajuns "pentru a acoperi generalul". În plus, cei doi discută despre aranjarea unei vizite în Indonezia a familiei lui Popa, de ziua tatălui, care împlinea 80 de ani.

"Acum ajungem la partea cu banii. (…) Cu generalul… dă semne, e… ţi-am zis, el nu…", îi spune Popa lui Vîntu. Acesta îi aminteşte că trebuia să-i dea "nişte scoruri" în legătură cu această problemă.

În discuţie intervin sume:

"Popa Nicolae: Ţi-am zis, la el, ce trebuie acuma… trebuie 43.000.
SOV: Am înţeles. Ţi-ai fixat care e suma lunară, după aia, de care ai nevoie?
P.N.: O… suma anuală, Sorin… M-am gândit că un 200.000 ar acoperi inclusiv generalul, salariul lui lunar… anual.
SOV: Te referi la suma anuală, da?
P.N.: Da, da, da.
SOV: S-a făcut. Deal".

Discuţia se încheie, pe un ton ironic, drăgăstos. "Bine, golănaş mic. Hai, te sărută Sorin, golane, şi încep să iau măsuri pentru toate alea", transmite Vîntu. "Bine şi eu te pup", încheie Nicolae Popa.

30 octombrie 2009. Banii ceruţi de Popa întârziau. Din referat reiese că tranzacţiile s-ar fi făcut pe un circuit, numit de Vîntu într-o altă convorbire surprinsă la aceeaşi dată, ca fiind unul de "cam zece zile", stabilit în urmă cu "vreo doi ani".

La telefon, Sorin Ovidiu Vîntu se arată uşor deranjat de insistenţele lui Popa. "Măi, ăsta e circuitul. Cam zece zile, după cum bine ştii, fac pe circuit. Întotdeauna aşa a fost (…) Dar ţi-am mai spus şi acum vreo doi ani că ăsta e circuitul. Deci, s-au trimis, golane, nu-ţi face probleme. Ştii că nu mă joc cu poveştile astea. Ştiu în ce situaţie eşti, nu mă joc cu d-astea", e citat în stenogramă Vîntu. "Of, of, of…", e consemnată replica lui Popa.

2 noiembrie 2009. "Transferul bancar către Indonezia a avut loc la data de 2.11.2009", scriu procurorii în referat.

Transferurile bancare ar fi fost realizate printr-o bancă cu sediul în Nicosia. "Persoana împuternicită să opereze asupra contului societăţii comerciale este martorul Luca Liviu", adaugă procurorii.

"E o criză uriaşă aici"

3 noiembrie 2009. Până la această dată, Popa devenise îngrijorat că banii încă nu fuseseră viraţi în cont. SOV primeşte următorul SMS: "Îmi pare rău că fac asta. O să te sun la fiecare 15 min ptr că trebuie să vorbim. Te rog să laşi nervii deoparte şi să mă asculţi. Doar atât!".

Peste o oră, Vîntu revine cu un telefon. E întâmpinat de un Popa somnoros şi îngrijorat. Vîntu se plânge că e "f… din toate părţile", că e "bombardat cu cerinţe de bani din 7.000 de direcţii".

Popa întreabă direct: "Sorin Ovidiu Vîntu, întrebare: când mi-ai trimis banii pe care zici că mi i-ai trimis?". Discuţia devine tensionată:

"SOV: Nu pe care zic. Pe care ţi i-am trimis, bă, băiatule. Deci azi, mâine, trebuie să-i ai în cont. (…) Sunt trimişi, am verificat, cel târziu mâine, dacă nu cumva chiar şi astăzi trebuie să-i ai în cont.
P.N.: De ce te simt că eşti supărat pe mine?!
SOV: Nu sunt supărat, băi. Sunt f… din toate părţile, am un milion de treburi, sunt bombardat cu cerinţe de bani din 7.000 de direcţii. E o criză uriaşă aici, sunt întins în toate direcţiile, am şi alte treburi, nu sunt numai la dispoziţia ta. Nu pot să stau… eu sunt cu 7.000 de oameni pe cap şi tu îmi dai 5.000 de telefoane pe oră. Băi, Vio, ce-i cu tine, te-ai tâmpit? Ce-i cu tine?
P.N.: Nu m-am tâmpit, dar înţelege că mi-e greu şi mie.
SOV: Bă, sunt de acord că ţi-e greu, dar până una-alta eu te întreţin, punct. Deci nu-mi crea o presiune mai mare decât cele pe care le am.
P.N.: Să ştii că dacă strigi la mine nu rezolvă absolut nimic.
SOV: Sunt nervos!
P.N.: Şi eu pot să fiu nervos (…).
SOV: Ei! Distinse Popa Nicolae, ştii ceva? Enervează-te! Banii ţi i-am trimis, azimâine trebuie să sosească. Punct."

Potrivit stenogramei, discuţia dintre cei doi capătă accente duioase. Popa îi mărturiseşte lui Vîntu: "Sorin Ovidiu Vîntu, tu nu ştii cât de mult te iubesc eu pe tine. Eşti aşa de tâmpit şi de… Ce dracului! Hai, mă!".

La curent cu situaţia lui Popa

4 noiembrie 2009. Vîntu e sunat de Ovidiu Ţurcan, inculpat şi el în dosar, despre care procurorii scriu în referat că a fost "împuternicit să se ocupe de transferul sumei". Vîntu vrea clarificări în legătură cu mai multe sume de bani. Octavian Ţurcan îl asigură că "banii stau în cont".

Potrivit referatului, Vîntu vrea ca Ţurcan să contacteze un număr cu prefix de Indonezia pentru clarificări. Motivul: "Că ăla a devenit extrem de nervos acolo, că crede că-l trag pe p… Şi n-am chef acum de o altă problemă".

9 noiembrie 2009. Popa confirmă într-un mesaj că ar fi ajuns banii la el. Până la primirea banilor, între Vîntu şi Popa au loc mai multe schimburi de replici, "unele extrem de dure", precizează procurorii.

2 decembrie 2009. Nicolae Popa este reţinut la Jakarta. După arestarea lui, convorbirile devin treptat cifrate. Dispoziţiile lui Vîntu, susţin procurorii, veneau inclusiv prin SMS sau prin intermediul lui Alexandru Stoian, şoferul omului de afaceri.

Referatul arată că Virgil, fratele lui Nicolae Popa, îl informează ulterior pe Stoian că "este ţinut la curent cu situaţia juridică a condamnatului Popa Nicolae".

3 decembrie 2009. Sorin Ovidiu Vîntu îl contactează pe Virgil Popa, care era audiat de procurorii Parchetului General în legătură cu aceia care i-au ajutat fratele. Virgil îi transmite însă că a fost chemat pentru altceva. Vîntu s-ar fi arătat îngrijorat: "Nu înţeleg ce au cu tine, că eşti frate- său, la o adică", îi spune la telefon.

PROCEDURI JUDICIARE

Nicolae Popa este aşteptat în ţară abia către finele acestui an. Preşedintele indonezian nu a semnat decretul de extrădare, ci doar demararea procedurilor în acest sens

4 decembrie 2009. SOV primeşte un SMS: "Cică popa nu a fost arestat. Se poate verifica la ambasada de acolo".

O altă convorbire telefonică încadrată în referat, surprinsă la aceeaşi dată, de data aceasta dintre Vîntu şi fiica sa, Ioana, arată preocuparea omului de afaceri faţă de situaţia prietenului arestat la Jakarta, pe care îl numeşte Viorel.

În plus, Vîntu îşi exprimă părerea despre jocurile politice din România.

"SOV: Este război politic, e miză uriaşă în joc, pe toate palierele. Astăzi aşa se întâmplă, o lună de zile asta a fost, de luni încolo să vezi că toată lumea râde, cântă şi dansează.
Ioana: OK.
SOV: Stai absolut relaxată, cu Viorel nu este nici cea mai mică problemă, deci noi nu avem nici cea mai mică problemă, îmi pare rău că mi-e prieten.
Ioana: Care Viorel?
SOV: Popa.
Ioana: Nu-i Nicolae?
SOV: Dar Viorel îi spunem noi. Deci, scumpa lui Vîntu, mi-e prieten şi-mi pare rău. O să mă ocup, o să încerc, o să văd ce se poate face legal, să-l scot din închisoare de aici, atâta tot, îmi pare rău de el, dar, în rest, mi-e absolut egal."

Convorbirea se încheie cu un sfat părintesc: "Trebuie să ne vedem de treabă, duminică să mergem la vot, să ne exprimăm opţiunea, bagă-i în p… mă-sii. De luni încolo să vezi că toată lumea se pupă pe gingii cu toată lumea".

"Motorină" la Jakarta

28 decembrie 2009. Şoferul Stoian vorbeşte cu un interlocutor al cărui nume rămâne necunoscut, denumit în referat "un domn", aflat în legătură cu un "şef mare" de acolo.

"Domnul" aduce "veşti proaste": cazul lui Popa a fost relatat şi în presa din Indonezia – "a ieşit un deştept de şef ieri în presă", referire la declaraţiile şefului detectivilor din Poliţia Naţională.

Evenimentul îl face pe interlocutorul lui Stoian să afirme că bănuieşte că "ai noştri au pe cineva înăuntru acolo". "Nu-mi dau seama, dar ceva se întâmplă, fiindcă şeful cel mare s-a trezit că nu ştia de nişte acţiuni ale celor mai mici. (…) De trei zile am reuşit, suntem în negocieri cu şeful cel mare şi promisiunile sunt foarte clare, că «o rezolvăm»".

Ianuarie 2010. Potrivit referatului, în luna ianuarie, o serie de alte discuţii telefonice sau SMS-uri, codate de data aceasta, ar face referire la ajutorul pe care Vîntu i l-ar fi dat lui Popa, să iasă din arest. Totul se precipită.

Pe 2 ianuarie, apare un SMS din Indonezia despre o anume persoană care, "dacă nu are toată motorina în câteva zile, nu poate rezolva nimic".

Februarie 2010. "Activităţile derulate în scopul îngreunării extrădării condamnatului Popa Nicolae au fost continuate în luna februarie 2010, când trimiterea sumelor de bani era prezentată, în continuare, ca soluţie sigură de îngreunare a extrădării condamnatului", scriu procurorii în referat.

Vîntu ar fi încercat să trimită bani şi printr-o altă persoană de legătură, Ţâră Dumitru, aflat în Republica Moldova. Un SMS soseşte, ca un răspuns, pe 17 februarie 2010: "Mâine sau în maxim o săptămână Popa Nicolae va sta pe plajă".

Martie 2010. La fiecare nouă informaţie legată de posibila extrădare în ţară a lui Popa, Vîntu s-ar fi interesat de starea acestuia. Demersurile s-au împotmolit în Indonezia.

În martie, susţin procurorii, Vîntu precizează clar că are interdicţie de a părăsi ţara (despre care aflase însă din noiembrie 2009), la fel şi cel care îi administra conturile, şi transmite să se descurce fiecare cum poate.

Vezi AICI referatul complet întocmit de procurori în cazul Sorin Ovidiu Vîntu

VIAŢA DUPĂ GRATII

În celulă cu doi poliţişti acuzaţi de corupţie

Sorin Ovidiu Vîntu îşi va petrece weekendul în arestul Poliţiei Capitalei în compania a doi "colegi de cameră, doi poliţişti arestaţi pentru fapte de corupţie".

"În mod obişnuit, pentru că arestul e destul de aglomerat, într-o singură încăpere stau patru-cinci arestaţi. În cazul domnului Vîntu am putea spune însă că «a fost cazat» după toate standardele. Din acest punct de vedere nu are de ce să se plângă. Are suficient spaţiu în încăpere, paturile au saltele Relaxa, iar WC-ul este în cameră. O problemă ar fi că nu are încă acces la televizor. În plus, se mişcă foarte greu şi trebuie ajutat de fiecare dată. E drept că s-a plâns şi de mâncarea preparată la Penitenciarul Rahova, dar nu i se poate oferi altceva. Poate primi însă alimente de acasă (în jur de zece kilograme), iar la fructe, apă şi răcoritoare nu există restricţii. Dacă vrea să le depoziteze în frigider, acesta se află pe hol şi trebuie să ceară din nou ajutorul", au explicat surse judiciare.

Publicat in categoriile: Actualitate
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: