Editura Evenimentul si Capital

Într-un an, România poate RĂMÂNE FĂRĂ PORCI! Previziunile SUMBRE ale specialiștilor în CRIZA pestei africane

Autor: | | 2 Comentarii | 2694 Vizualizari

Industria cărnii de porc din țara noastră poate fi blocată timp de șase ani, din cauza pestei porcine africane, avertizează specialiștii. O analiză a cauzelor care au condus la răspândirea rapidă a virusului mortal din cauza căruia au murit sute de mii de suine arată că autoritățile române nu au pus în practică măsurile prevăzute de legislația românească și europeană. Practic, soarta animalelor a fost lăsată la mâna îngrijitorilor, a paznicilor și a vânătorilor fără ca inspectorii sanitari-veterinari să controleze, periodic, fermele și domeniile de vânătoare. Spre deosebire de România, Germania a stopat virusul la graniță după ce a permis împușcarea a mii de mistreți.

Efectul pestei porcine africane asupra economiei românești ar putea avea un impact dezastros pentru simplul fapt că nu s-au luat măsurile elementare de evitare a pătrunderii virusului în țara noastră. Unul dintre specialiști, care nici măcar nu a fost întrebat despre modul în care se iau măsurile în acest caz, a criticat dur lipsa de implicare a factorilor responsabili de la Ministerul Agriculturii, ANSVSA sau Ministerul Apelor și Pădurilor.

Paznicii, puși să ocrotească porcii de boală

Medicul veterinar Gheorghe Onțanu, șef de birou la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală, cel care a coordonat echipa de specialiși care a elaborat, în anul 2013, documentul „Analiza de risc pentru pesta porcină africană, pentru Romania” a făcut o analiză asupra cauzelor care au condus la acest dezastru economic. Fratele geamăn al fostului primar al Sectorului 2, Neculai Onțanu, numit vicepreședinte ADER, a semnalat un fapt grav: printr-un document oficial - ordinul președintelui ANSVSA supravegherea porcinelor pentru pesta porcină africană a fost lăsată la dispoziția îngrijitorilor care nu au nici o pregătire privind simptomatologia acestei boli și nici nu au fost instruiți în acest sens. De asemenea, subliniază specialistul, medicii veterinari au fost împuterniciți să fie implicați în supravegherea porcinelor doar după caz. Totodată, măsurile de prevenire au fost lăsate în grija proprietarilor de animale care nu au nici un interes să anunțe medicul veterinar de liberă practică sau medicul oficial de apariția unor îmbolnăviri, decît atunci când nu mai pot acoperi boala. „Așa se explică și cadavrele de porcine moarte de această boală găsite aruncate prin păduri și, mai periculos, în diferite ape curgătoare sau chiar în Dunăre”, a punctat Gheorghe Onțanu.

Vânătorii, „gardieni” în fața unui risc iminent

Un alt semn de întrebare pe care l-a ridicat profesorul Gheorghe Onțanu: „Cum este posibil ca supravegherea mistreților să fie lăsată la latitudinea vânătorilor şi paznicilor fondurilor de vânătoare?”. Specialistul explică faptul că ANSVSA trebuia, înainte de apariția cazurilor de boală, să modifice măsurile de supraveghere active și pasive, în concordanță cu situația creată după luna iulie 2017. Cu atît mai mult cu cât, la data de 9 noiembrie 2016, se aprobase „Programul naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane”, în condiţiile în care România se află în situaţia de risc iminent faţă de această boală, prin notificarea cazurilor de pestă porcină africană în Ucraina şi Republica Moldova.

ANSVSA nu a respectat propriul program de măsuri

„Programul naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane”, aprobat de conducerea ANSVSA, la care face referire Gheorghe Onțanu (foto sus), presupune o serie de măsuri, clare, care, însă, nu au fost puse în aplicare. Pentru porcinele domestice se stabilesc, de exemplu, criteriile minime de biosecuritate sau modul de intervenţie în cazul suspiciunii şi al confirmării oficiale a bolii. Programul vizează şi porcii mistreţi, pentru care se stabileşte strategia de management şi de vânătoare, modul de desfăşurare a campaniilor de conştientizare şi de avertizare a gestionarilor fondurilor cinegetice, a responsabililor zonelor protejate şi a vânătorilor sau modul de intervenţie în cazul suspiciunii şi al confirmării oficiale a bolii la porcii mistreţi.

Graniţa cu Ucraina, zonă de mare risc

În document se stabileşte drept zonă de mare risc fâşia de teren aflată la frontiera de stat cu Ucraina, pe o distanţă de 20 km de la frontieră spre interiorul ţării. Totodată, prin acest program s-a stabilit ca fiind necesară supravegherea intensivă a populaţiei de porci domestici şi de porci mistreţi aflate în localităţile, în fondurile cinegetice, în parcurile naţionale şi suprafeţele Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, situate de-a lungul şoselelor naţionale şi ale autostrăzilor pe care pot circula mijloace de transport care vin din Ucraina şi din Republica Moldova.

De asemenea, hotărârea vizează şi întărirea controlului în punctele de trecere a frontierei de stat asupra produselor de origine animală aflate în bagajele persoanelor şi în coletele sosite din ţări terţe, precum şi asupra mijloacelor de transport, în vederea preîntâmpinării introducerii frauduloase a unor alimente de origine animală prin care se poate transmite pesta porcină africană.

„Aceste măsuri speciale, implicate de situația de risc iminent, nu au fost implementate conform scopului”, a precizat Onțanu. Asta deși ANSVSA a primit finanțări în acest scop și de la Comisia Europeană, prin aprobarea și finanțarea programului „Pesta porcină africană. Scop: menţinerea statutului de ţară oficial liberă de pestă porcină africană”. Programul a fost aprobat pentru cofinanţare din fonduri UE prin Decizia SANTE/ VP/2015/RO/SI2.700815.

Germania nu a stat pe gânduri

Specialistul arată că, spre deosebire de autoritățile din țara noastră, în Germania, anul trecut, s-au extras 6.000 de mistreți. „Atunci când au apărut focare la granița cu Polonia, așa cum n-a fost niciodată, pentru a se proteja de PPA, autoritățile din Germania au dat voie să fie împușcați mistreții în toată perioada anului, indiferent de stadiul lor de maturitate. Doar la noi nu e așa. La noi sunt fonduri de vânătoare ale câtorva oameni cu bani și care și-au permis să meargă la distracție la împușcat și chiar să aducă străini să vâneze la noi pentru trofee, pe bani mulți”, a explicat Gheorghe Onțanu. Așa cum a mai arătat „Evenimentul zilei”, nemții au montat panori de avertizare și chiar informează populația în șase limbi, inclusiv în română, despre riscurile generate de PPA și despre măsurile ce pot fi luate de oameni în privința evitării răspândirii virusului.

Autoritățile au scos molima din cotețe

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Social

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate