Critici și dispune la Bruxelles: Un alt stat riscă să-și piardă finanțarea. Decizia care bulversează oficialii europeni

Critici și dispune la Bruxelles: Un alt stat riscă să-și piardă finanțarea. Decizia care bulversează oficialii europeni Sursa foto: Arhiva EVZ

Reformele din sistemul de justiție constituie un subiect major de dispută în Uniunea Europeană. Mai multe state au luat parte la contre pe tema dreptului european cu oficialii de la Bruxelles. O decizie istorică a unui alt stat marchează un prim pas către ieșirea din uniunea politică și economică a celor 27 de state membre. Mai mult decât atât, țara și-ar putea pierde și finanțarea oferită de Comisia Europeană.

O decizie istorică pronunțată de Curtea Constituțională din Polonia marchează posibile schimbări majore pe scena politicii externe. Curtea Constituțională a adus în discuție primatul dreptului comunitar, un principiu cheie pentru statele care aparțin Uniunii Europene. Magistrații au declarat câteva articole importante ale tratatelor drept „incompatibile” cu Constituția poloneză.

Polonia riscă să piardă finanțarea UE

Astfel, Polonia a afirmat primatul dreptului polonez asupra celui european. Decizia Curții Constituționale poloneze a intrat în vigoare marți, 12 octombrie, după ce aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial.

Poziția Poloniei ar putea atrage retragerea finanțării din partea Uniunii Europene și poate fi considerată, de asemenea, un prim pas către părăsirea UE. Decizia Poloniei a fost aspru criticată atât de oficialii de la Bruxelles, cât și de liderii statelor europene.

Ne puteți urmări și pe Google News

Anunțul vine în contextul în care oficialii de la Bruxelles a cerut implementarea unor reforme la nivelul sistemelor de justiție din statele membre UE. Curtea Constituţională a Poloniei a solicitat instituțiilor europene să nu „acţioneze dincolo de sfera competenţelor lor”, intervenind în funcţionarea sistemului judiciar.

Bruxellesul este acuzat de „șantaj”

Și premierul Ungariei, Viktor Orban, a solicitat oficialilor să „respecte limitele suveranității statelor membre”. Ungaria este vizată de un raport al oficialilor europeni, care poate fi folosit drept instrument spre a retrage fondurile europene promise statului.

Oficialii europeni iau în calcul toate măsurile pe care le pot aplica pentru a apăra libertatea drepturilor omului, inclusiv suspendarea fondurilor europene. Comisia Europeană a anunțat că nu va aproba PNRR-ul Ungariei atât timp cât aceasta nu va implementa reforme judiciare și nu va garanta anchetarea cazurilor de producție.

Comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders, a anunțat că PNRR-ul Ungariei nu va fi aprobat până ce autoritățile nu vor decide investigarea cazurilor de corupție și reformelor din justiție. Potrivit oficialilor europeni, independența justiției se află în pericol. Amenințată este, mai spun ei, și libertatea presei.

Comisia Europeană a publicat un raport, de care oficialii vor să se folosească pentru a avea posibilitatea de a suspenda fondurile atât timp cât statele europene nu se aliniază celor solicitate de către autorități.

Banii europeni sunt condiționați de reformele din justiție

Măsură se aplică inclusiv în cazul României. Comisia Europeană va condiționa plata tranșelor de bani alocate prin PNRR de realizarea unor reforme precise în justiție. Propunerea a venit din partea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, condus la momentul respectiv de Cristian Ghinea, și a fost acceptată de oficialii de la Bruxelles.

În aceste condiții, dacă fondurile PNRR vor fi condiționate de adoptarea unor reforme în justiție, cu termene clare, Guvernul și Parlamentul vor fi supuse unor presiuni pentru a adopta actele normative propuse.

Astfel, dacă nu va face reformele pe care și le-a asumat, în justiție, România nu va putea transmite cererile de plată către Comisia Europeană. Pe cale de consecință, nu se vor putea deconta banii pentru investițiile prinse în PNRR.

Conform regulilor PNRR, fiecare ţară face un Plan de Finanţare eşalonat pentru fiecare domeniu agreat cu Bruxelles-ul, pe ani şi pe ţinte de atins periodic. La fiecare șase luni, statele trebuie să transmită un raport de implementare pentru reformele asumate. Iar la acest document trebuie să atașeze, conform calendarului agreat, o cerere de plată. Decontarea acestor cereri de plată se face în funcție de stadiul reformelor asumate.