Denumit oficial "Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în Uniunea economică şi monetară", textul documentului urmează să fie adoptat astăzi de 26 de ţări membre ale Uniunii Europene, fără Marea Britanie, în cadrul unui summit al liderilor europeni, fără prea mare entuziasm, comentează AFP.

Este vorba în principal de o cerinţă a cancelarului german Angela Merkel, care a făcut din aceasta o condiţie pentru continuarea solidarităţii financiare a ţării sale cu statele în dificultate din zona euro.

Finlandezii: Un tratat "inutil şi dăunător"

Ministrul finlandez de externe Erkki Tuomioja a exprimat scurt un sentiment împărtăşit în particular de mai multe ţări. Tratatul este "inutil şi dăunător", declara el recent în Financial Times.

Textul documentului prevede introducerea unei "reguli de aur", care obligă guvernele la un echilibru al conturilor lor publice. De asemenea, el face sancţiunile să devină un pic mai automate împotriva ţărilor ale căror deficite publice derapează. "Regula de aur are de-a face cu cerinţele de politică internă ale Germaniei", a afirmat şeful diplomaţiei finlandeze.

Angela Merkel estimează că are nevoie de garanţii de gestiune riguroasă în Europa pentru a putea face să fie acceptate, în opinia sa, cecurile pentru ţările în criză, dar "noi nu primim ordin de la nimeni", a avertizat social-democratul Tuomioja.

Parlamentul European: "Pactul bugetar nu e o soluţie

În ce priveşte fondul problemei, numeroase voci estimează că Europa îşi iroseşte energia cu acest pact care va necesita peste tot proceduri de ratificare, al căror aport – în raport cu ceea ce deja există – este limitat şi ale căror obiective ar fi putut fi atinse prin mijloace mai simple, cum sunt textele europene de lege.

În gestionarea crizei, cea care va fi ceva mai marginalizată de capitale va fi opinia Comisiei Europene. Chiar dacă ea va avea un rol de îndeplinit în cadrul tratatului, este vorba de un text pur interguvernamental.

Rămas deoparte, Parlamentul European este şi el sceptic. "Pactul bugetar nu este o soluţie. Cea mai mare parte din ceea ce el prevede există deja în legislaţie. Atât timp cât nu vom face în aşa fel ca guvernul din Italia sau cel din Spania să poată să se împrumute din nou în condiţii acceptabile, nu vom ieşi din criză", avertizează fostul premier belgian şi lider al liberalilor din PE Guy Verhofstadt într-un interviu în cotidianul german Die Welt.

Efectul: instituţionalizarea austerităţii

Sindicatele europene se îndoiesc însă că generalizarea "regulii de aur" va avea un impact real. Ele au început să se mobilizeze în legătură cu această chestiune, preconizând o zi de acţiune pe 29 februarie. Cuvântul de ordine: noul pact bugetar va fi "instituţionalizarea austerităţii".

În pofida unor rezerve, aproape toate ţările au prevăzut să semneze pactul menţionat. Mulţi speră că tratatul va servi cel puţin să convingă Banca Centrală Europeană (BCE) să ajute mai mult zona euro, dar şi Germania să mai slăbească un pic baierile bursei.

În particular, "cancelarul explică acum că vrea să-şi asume responsabilităţi, să se angajeze în faţa coaliţiei sale şi în Bundestag pentru a spori sumele fondului de salvare" al Uniunii Monetare, de la 500 de miliarde de euro la 750 miliarde de euro, indica un responsabil de rang înalt sub acoperirea anonimatului, adăugând: "Dar ea (Angela Merkel – n.r.) spune că nu va merge fără nimic, deoarece îşi asumă riscuri interne. Ea vrea un pact bugetar adevărat".

CITIȚI ȘI:

  • Un summit vital pentru zona euro are loc astăzi