Evenimentul Zilei > Justitie > Critici la adresa noii legi privind organizarea CSM: „Duce în derizoriu întreagă activitate a Consiliului”
Critici la adresa noii legi privind organizarea CSM: „Duce în derizoriu întreagă activitate a Consiliului”

Critici la adresa noii legi privind organizarea CSM: „Duce în derizoriu întreagă activitate a Consiliului”

Conform unei analize făcute de Centrul de Resurse Juridice, deciziile importante ale CSM vor putea fi luate cu o majoritate de șase, ceea ce pune la îndoială legitimitatea activității Consiliului. Mai mult, membrii CSM care au deținut functii de conducere au de acum posibilitatea de a-si „rezerva” functia, reclamă analiștii juridici.

Centrul de Resurse Juridice (CRJ), al cărui președinte este Georgiana Iorgulescu, fost membru CSM, a analizat viitoarea Lege referitoare la Consiliul Superior al Magistraturii, care acum se află în dezbatere la Parlament.

Activitatea CSM, dusă în derizoriu din cauza noii legi

CRJ a remarcat că a fost scăzut cvorumul de ședință la o majoritate de 6 voturi, iar membrii CSM care au deținut funcții de conducere la intrarea în CSM au dreptul de a-și „rezerva” funcția, mai precis să revină la aceasta la finalul mandatului, adică după șase ani.

„Puncte cheie în propunerea de modificare a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii: Scăderea cvorumului de ședința de la 15 membri la majoritatea membrilor (10), dacă la o prima convocare nu s-a realizat cvorumul de 15, înseamnă că decizii importante pot fi luate cu o majoritate de 6 voturi (art.28), ceea ce duce în derizoriu întreagă activitate a Consiliului. Pe de altă parte, membri CSM au activitate permanentă, prin urmare job-ul acestora este să vină la serviciu și nu să nu vină, respectiv să asigure funcționarea constituțională a Consiliului.

În măsură în care fișa postului este apreciată că fiind prea dificilă, CRJ propune activitate nepermanentă a membrilor CSM, cu debirocratizarea instituției (ceea ce înseamnă o reforma amplă a sistemului, lucru care pare că nu s-a dorit) și activitate permanentă doar pentru președinte și vicepreședinte. Șeful rămâne șef – membrii CSM care au avut funcții de conducere la momentul la care au intrat în CSM (și, de regulă, sunt majoritari) au dreptul de a-și rezervă funcția, respectiv să revină la această la final de mandat, adică după 6 ani (art.24). Respectiv, cei care exercită funcție de conducere în locul acestora nu pot fi decât delegați, respectiv provizorii pe funcție, adică mai puțin implicați decât acela care este titulatul funcției în baza unui concurs”, a remarcat CRJ în noile legi ale justiției.

Președintele ICCJ și procurorul general devin titulari ai acțiunii disciplinare

Pe lângă acestea, Centrul de Resurse Juridice a remarcat că președintele ICCJ și procurorul general ai CSM vor putea dispune acțiunii disciplinare alături de Inspecția Judiciară.

„Puteri sporite ale președintele ICCJ și procurorul general în materia răspunderii disciplinare- aceștia redevin (asemenea proiectului din 2012 inițiat de același ministru) titulari ai acțiunii disciplinare alături de Inspecția Judiciară cu puteri foarte mari față de inspectorii judiciari, adică cei dintâi dispun, iar cei din urmă propun (art.45).

De unde provin informațiile cu privire la potențiale abateri disciplinare ale judecătorilor și procurorilor către cei doi noi titulari? Dacă provin de la justitiabili, tratamentul acestora va fi diferit în funcție de inspirația justițiabilului de a trimite către cei doi ori către Inspecția judiciară. Procurorii de rang înalt vor fi numiți ca și până acum. În ciuda războiului declarativ din ultimii 20 de ani, adică la propunerea ministrului Justiției cu avizul (neobligatoriu al secției pentru procurori)”, a transmis Centrul de Resurse Juridice, conform Luju.ro.

Publicat in categoriile: Justitie
Ne puteți urmări pe Facebook, Telegram sau pe Google News
Accesează: