Tita Cristescu era fiica cea mai mică a lui Gheorghe Cristescu, primul secretar general al Partidului Comunist din România anilor '30, poreclit și Plăpumarul. Tita a fost prima Miss România, aleasă în 1926, iar moartea sa tragică a devenit cel mai mediatizat scandal de moravuri din perioada interbelică.

În ziua de Crăciun a anului 1935 Tita Cristescu a fost găsită în apartamentul ei, murise în urma otrăvirii cu cianură de potasiu. Tatăl ei a făcut plângere la poliție acuzându-l de crimă pe Liviu Ciulei, antreprenor bogat și tată al celui care urma să devină un mare regizor român, Liviu Ciulei. El și Miss România erau amanți de mai mulți ani. Tita a fost înmomântată la Cimitirul Belu, dar fără ceremonie religioasă.

Moartea tragică a Miss României a stârnit rumoare și o veritabilă teorie a conspirației. Ziarul Universul a scris că moartea Titei ar fi fost cauzată de faptul, că având relații în lumea bună, ar fi fost atrasă într-o agenție de spionaj. Peste ani, aflata pe patul de moarte, servitoarea Titei Cristescu a dezvăluit cine a fost adevăratul asasin și care fusese mobilul crimei.

A fost cel mai mediatizat scandal de moravuri din perioada interbelică. Presa s-a ocupat vreme de un an de detaliile crimei, de proces, scotocind viețile celor doi amanți - Tita și Liviu Ciulei, tatăl celebrului regizor care i-a moștenit și numele tatălui său.

Comisarul Traian Tandin, unul dintre cei mai renumiți criminaliști români

Comisarul Traian Tandin, unul dintre cei mai renumiţi criminalişti români, care a participat şi la prinderea celebrului Râmaru, în volumul său „Erori Judiciare în România”, a detaliat cazul care a șocat România Interbelică.

Tita Cristescu era consideră o tânără de o frumusețe răpitoare și era fiica cea mică a fondatorului partidului comunist în România, Gheorghe Cristescu, de meserie plăpumar și fost cârciumar.

În noaptea în care a avut loc crima, sora Titei, Gella Gregorian, a văzut lumină în apartamentul acesteia în Bulevardul Brătianu nr. 3. A urcat împreună cu prietena ei, Marioara Constantinescu, a relatat comisarul în cartea sa de memorii, Traian Tandin, în volum II – Erori Judiciare în România.

„Am sunat la Tita. Ea a venit și ne-a deschis. Era veselă. Ne-am îmbrățișat și mi-a explicat cum Cuza Hotta, viitorul ei soț, pe care îl condusese cu trenul, n-a vrut s-o lase să petreacă singură o noapte în tren și de aceea a înapoiat-o de la Turnu-Severin, sosind pe la ora zece seara, în Capitală. Deodată văd că se schimbă la față. Îmi declară că îi este rău. Mă reped la baie, îi aduc un pahar de apă din care tocmai băuse. Tita se simțea din ce în ce mai rău. Alarmată, trimit pe Mioara jos, la soțul meu. Tita, între timp, are convulsiuni, vomită, e întinsă pe pat. Soțul meu a telefonat pe rând la mai mulți doctori, dar nu i-a găsit acasă. S-a suit într-o mașină și s-a dus la salvare. Tita murise”, declara pe atunci sora Titei, Gella Cristescu.

Tita, căsătorită de tânără, divorțată și apoi logodită

Comunistul care își câștigase reputația dincolo de graniţele ţării, din meseria de plăpumar, pentru fiica lui cea mică își dorise să obţină o partidă bună. Aşa a ajuns Tita să se căsătorească la o vârstă fragedă cu Alexandru Ionescu Bujor, un om bun, dar modest, de care a și divorțat la scurt timp, după ce a dat faliment.

Frumusețea Titei a frânt multe inimi, iar despre asta scria și presa din acea perioadă. Printre cei mai infocați admiratori s-a numărat şi inginerul Liviu Ciulei, tatăl celebrului regizor Ciulei, care făcuse o pasiune aproape bolnăvicioasă pentru aceasta și o învinuia deseori de infidelitate.

Văzând că nu își va părăsi familia pentru ea, Tita s-a logodit cu tânărul Cuza Hotta, salariat al Direcției de Presă a Ministerului de Externe, un bărbat cu care familia Cristescu nu era de acord, din cauza dificulțaților financiare.

Deși urmau să se căsătorească în scurt timp și fusese anunțat de moartea logodnicei sale, Cuza Hotta a apărut la București abia după zece zile de la înmormântarea Titei.

Liviu Ciulei, principalul suspect

Procesul a început la 19 septembrie 1936, în fața Curții cu Jurați din București. Au fost audiați circa 150 de martori. Dezbaterile au ținut 12 zile și au reprezentat principalul eveniment „monden” al Capitalei și al întregii țări.

Liviu Ciulei a fost achitat în urma intervențiilor celor apropiați, care ar fi adunat dovezi pentru a-i demonstra nevinovăția. Deși mobilul crimei părea a fi justificat în cazul inginerului care, după cinci ani de concubinaj, ar fi fost motivat de gelozie

Enigma avea însă să se dezlege după mai bine de trei decenii. La începutul anilor 1970, dezlegat de legământul spovedaniei prin moartea celui care îi încredințase secretul, un preot ortodox făcea o mărturisire zguduitoare: cianura fusese pusă în pasta de dinți a Titei de către servitoarea Maria Suciu, geloasă pe succesele tinerei, dar și din dorința de a-i „prădui bijuteriile”.

Motivul crimei a fost unul care a bulversat ani întregi autoritățile care au comis o eroare judiciară: tânăra a fost ucisă din invidie, pentru că era prea frumoasă.