Dacă Banca Naţională ar limita creditarea în valută, românii nu ar lua oricum credite în lei, pentru că sunt mult mai scumpe, iar revenirea economiei ar fi mult mai dificilă, susţin bancherii.
Cei care se împrumută în valută, dar realizează venituri în lei, se supun riscului valutar, iar dacă leul scade în raport cu respectiva valută, rata creditului creşte. Dacă nivelul deprecierii este mare, rata poate deveni chiar imposibil de achitat de debitor. Acest risc s-a materializat în special pe fondul crizei, când leul a scăzut puternic, iar recent banca centrală a anunţat că ar putea lua măsuri pentru restricţionarea acestor credite. Cei mai expuşi sunt cei cu împrumuturi în valute exotice, în cazul cărora deprecierea leului poate fi mult mai pronunţată decât la euro. Pe fondul crizei, majoritatea băncilor au renunţat însă la aceste credite.
Ce părere au băncile? Acestea nu privesc cu ochi buni intenţia BNR, dar nici nu îi dau multe şanse să o pună în practică. Restricţionarea creditului în valută ar bloca practic accesul la creditele necesare pentru o parte dintre români, spun unii bancheri. Ca să fie profitabil, creditul în lei trebuie să aibă o dobândă de 11%-12% pe an, deci cu 5-6 puncte peste cea a creditelor în euro, susţine Gabriel Creţu, director de vânzări şi dezvoltare a reţelei de sucursale din cadrul OTP Bank.
"Cu dobânda actuală la lei, debitorul ar lua echivalentul a 25.000-30.000 de euro, faţă de 50.000 de euro, dacă s-ar împrumuta în euro", a mai spus Creţu. Inflaţia mare este cea care determină băncile să practice dobânzi ridicate la depozitele în lei şi, implicit, la credite. Or, susţin bancherii, inflaţia nu poate scădea atât de mult încât dobânda la creditele în lei să devină apropiată celei la euro.
Lei pentru credite de consum, euro pentru ipotecare
În opinia bancherilor, BNR nu are motive pentru a restricţiona creditele ipotecare în euro. Românii nu au alternative mai ieftine de creditare şi, în plus, România şi-a propus să adopte euro, deci în câţiva ani românii vor fi plătiţi în euro. Petre Bunescu, director general adjunct al BRD SocGen, a spus pentru EVZ că, pentru creditele de consum, BRD a încurajat clienţii să se împrumute în moneda în care îşi obţin veniturile.
"În schimb, la creditarea ipotecară, euro este o variantă, mai ales că există perspectiva adoptării euro", a completat acesta. Gabriel Creţu atrage atenţia asupra riscului re ducerii cre ditării în valută: "În aceste condiţii scade şi cererea, o soluţie nepotrivită pentru perioada de criză". Înaintea României, statele din Uniunea Europeană şi-au pus problema preîntâmpinării riscului valutar. "În Ungaria, de exemplu, ştiu că se pusese la un moment dat problema îngheţării ratelor la creditele în franci elveţieni, dar a fost abandonată", a spus Gabriel Creţu.
În opinia sa, dacă se doreşte protejarea celor cu credite în valută, o măsură mai degrabă cu caracter social, atunci statul ar trebui să-şi asume soluţiile menite să ajute debitorii vulnerabili la acest risc.
Recomandările noastre
